Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) derulează, în lunile septembrie și octombrie 2026, o campanie națională de informare, educare și comunicare intitulată „Promovarea alimentației sănătoase și a activității fizice”.
Campania pornește de la date prezentate de INSP ca fiind îngrijorătoare: „cel puțin un copil de 7-9 ani din zece este obez”, iar „mai puțin de 2 din 10 elevi de liceu ating nivelul de activitate fizică recomandat de OMS”.
Mesajul campaniei leagă alimentația și mișcarea de riscurile asociate sedentarismului, atât la copii și adolescenți, cât și la adulți.
Campania se desfășoară sub sloganul „Alegeri sănătoase azi, o viață mai bună mâine!”
Ce își propune campania și cine sunt grupurile-țintă
INSP a anunțat că obiectivul principal al campaniei este creșterea gradului de informare și conștientizare a populației privind importanța adoptării unui stil de viață sănătos, bazat pe o alimentație echilibrată și pe practicarea regulată a activității fizice.
INSP arată că demersul vizează informarea grupurilor-țintă despre modalități prin care starea de sănătate poate fi îmbunătățită și menținută prin obiceiuri alimentare sănătoase și activități fizice practicate regulat, adaptate vârstei și nivelului individual de capacitate fizică.
INSP a indicat trei teme principale: conștientizarea copiilor, adolescenților și familiilor acestora privind efectele benefice ale alimentației sănătoase și ale activității fizice regulate; promovarea alimentației sănătoase și a activității fizice la locul de muncă pentru angajații cu activitate de birou; promovarea alimentației sănătoase și a activității fizice în rândul adulților de peste 65 de ani.
Datele invocate despre copii și adolescenți
În Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), inclusiv în România, instituția menționează că „cel puțin un copil cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani din zece este obez”.
În ceea ce privește activitatea fizică la liceeni, INSP afirmă că „mai puțin de 2 din 10 elevi de liceu” ating recomandarea OMS de minimum 60 de minute de activitate fizică pe zi.
INSP a mai indicat și date despre alimentație la adolescenți: aproximativ 40% ar consuma fructe și legume cel puțin o dată pe zi, în condițiile în care OMS recomandă un consum zilnic de cel puțin 400 g de fructe și legume.
Instituția menționează diferențe în funcție de vârstă (activitatea fizică se diminuează odată cu înaintarea în vârstă) și de gen (fetele ar avea un nivel de activitate fizică mai redus comparativ cu băieții), conform datelor prezentate.
Ce spune INSP despre alimentație, sedentarism și riscuri
INSP pune schimbările în obiceiurile alimentare pe seama modificărilor din producția și sistemele alimentare, urbanizării accelerate și transformărilor continue ale stilului de viață.
Instituția afirmă că, în prezent, se consumă mai frecvent alimente procesate și ultraprocesate, cu conținut ridicat de grăsimi nesănătoase, zaharuri libere și sare, în timp ce consumul de fructe, legume și fibre alimentare rămâne insuficient.
INSP subliniază că activitatea fizică regulată are efecte benefice asupra sănătății fizice și mintale și contribuie la menținerea unei stări generale de bine, iar nivelul redus de activitate fizică și sedentarismul sunt factori de risc importanți pentru apariția și evoluția bolilor netransmisibile.
Specialiștii citați de INSP arată că asocierea dintre inactivitatea fizică, timpul îndelungat petrecut în poziție șezând și alimentația nesănătoasă contribuie la creșterea prevalenței obezității și a altor boli netransmisibile, cu efect de „povară importantă” asupra sănătății populației și presiune asupra sistemelor de sănătate.
La birou și după 65 de ani, recomandări de rutină și cifre invocate
Pentru angajații cu activitate de birou, INSP afirmă că obiceiurile alimentare la locul de muncă sunt influențate frecvent de lipsa timpului, accesibilitatea alimentelor ultraprocesate și stresul profesional.
Instituția susține că o alimentație dezechilibrată, asociată cu un nivel redus de activitate fizică, poate contribui la creșterea riscului de obezitate, diabet zaharat, boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice, iar la persoanele cu activități predominant sedentare riscurile ar fi mai ridicate.
INSP menționează și exemple de obiceiuri simple invocate de medici: alegerea unor alimente nutritive, consum adecvat de apă, pauze active și reducerea timpului petrecut continuu în poziție șezând.
Pentru persoanele de peste 65 de ani, INSP arată că necesarul energetic poate scădea odată cu înaintarea în vârstă, însă nevoia de alimente cu valoare nutritivă ridicată se menține, iar activitatea fizică practicată regulat contribuie la mobilitate, independență funcțională și la reducerea riscului de căderi.
Instituția afirmă că, în România, „doar aproximativ unul din doi vârstnici” ar practica activități fizice în conformitate cu recomandările OMS, ceea ce instituția citează drept argument pentru măsuri de informare și încurajare a unui stil de viață activ, în limita posibilităților individuale și a recomandărilor medicale.