Mai mulți medici și cercetători atrag atenția că absențele de la școală pot contribui la creșterea riscului de obezitate la copii, prin pierderea rutinei zilnice, reducerea activității fizice și schimbări de comportament, precum gustări mai dese.
În Marea Britanie, subiectul a revenit în discuție pe fondul datelor care arată creșteri ale prevalenței obezității în perioada lockdownurilor și un absenteism mai ridicat față de anii de dinaintea pandemiei.
Specialiștii subliniază că direcția cauzală poate funcționa în ambele sensuri: unii copii ar putea evita școala din cauza problemelor asociate greutății.
De ce ar conta rutina școlii pentru greutatea copiilor
Explicația invocată de medici pornește de la diferențele dintre o zi de școală și una petrecută acasă. Copiii tind, în general, să fie mai activi în zilele în care merg la școală decât în zilele petrecute acasă, iar activități precum deplasarea până la școală adaugă mișcare unei rutine altfel sedentare.
Un alt element ține de alimentație: mesele servite în multe școli sunt supuse unor reguli nutriționale, în timp ce alimentația la domiciliu poate varia foarte mult între familii, cu un acces mai ușor la gustări procesate.
În această logică, absențele repetate pot însemna mai puține deplasări zilnice, mai mult timp în interior și un context favorabil pentru gustări frecvente, alături de riscul de izolare socială evidențiat de specialiști.
Cifrele invocate în Marea Britanie și cum se leagă de pandemie
Potrivit datelor cercetătorilor, proporția copiilor de 10 și 11 ani supraponderali sau obezi din Marea Britanie ar fi crescut de la 35% la 41% în perioada lockdownurilor.
În Anglia se menționează, de asemenea, că aproximativ unul din zece copii este obez la începutul școlii, iar proporția ajunge la unul din cinci până la finalul ciclului primar.
Datele indică și o creștere a absenteismului în școlile de stat din Anglia: de la aproximativ 10% dintre elevi în 2019 la circa 18% în anii care au urmat pandemiei.
Profesorul Ken Ong, medic la Cambridge University Hospital, consideră că nivelul ridicat al obezității infantile ar putea avea legătură cu perioada în care copiii au fost scoși din rutina școlară.
Ce spun specialiștii despre direcția cauzei și ce soluții sunt propuse
Medicii și cercetătorii evidențiază că absenteismul este doar unul dintre factorii implicați, alături de alimentația nesănătoasă și consumul de alimente ultraprocesate; în același timp, ipoteza inversă – că obezitatea determină evitarea școlii – este luată în calcul de experți.
În plan practic, unii specialiști propun ca școlile să aibă un rol mai activ în sprijinirea copiilor cu obezitate, inclusiv prin planuri alimentare personalizate, monitorizarea hidratării și acces mai bun la servicii medicale și de consiliere.
Absenteismul este văzut de cercetători și de profesioniști din sănătate ca o problemă care intersectează domeniul educației și sănătatea publică, necesitând intervenții coordonate.
Un caz folosit ca exemplu și ce arată despre nevoia de sprijin complex
Este prezentat cazul lui Ibbie, o adolescentă britanică de 16 ani, descrisă ca unul dintre cazurile severe tratate în clinici specializate pentru copii cu obezitate. Conform relatării, în timpul lockdownurilor ea a început să mănânce mai mult și a renunțat ulterior la școală după ce a fost victima bullyingului.
Conform relatării, la 12 ani ajunsese la aproximativ 140 kg și fusese diagnosticată cu probleme grave la ficat.
Tratamentul a inclus injecții cu agoniști ai receptorului GLP-1 (peptidă 1 asemănătoare glucagonului), iar adolescenta a pierdut aproximativ 64 kg, cu o îmbunătățire semnificativă a stării de sănătate.
Medicii avertizează însă că medicamentele pentru scădere în greutate nu sunt o soluție de sine stătătoare pentru copiii cu obezitate severă și că este necesar un pachet complex de măsuri, care să includă intervenții medicale, nutriționale și suport pentru reintegrarea școlară.
Capacitatea clinicilor și impactul financiar invocat
În Anglia este menționată existența a 39 de clinici specializate pentru copiii cu exces sever de greutate, care ajung la aproximativ 5% dintre copiii eligibili.
Costul anual al problemelor de sănătate asociate obezității, pentru toate grupele de vârstă, este estimat la 12 miliarde de lire sterline în cadrul NHS.
Un studiu publicat în 2024 a analizat date anuale de indice de masă corporală (BMI) în Anglia pentru perioada 2006–2022 și a raportat creșteri abrupte ale prevalenței supraponderalității și obezității în 2020–2021.
În acel studiu, autorii notează că, până în 2022, prevalența la copiii de 4–5 ani a revenit la niveluri așteptate pe baza tendințelor pre-pandemie, în timp ce la copiii de 10–11 ani prevalența a rămas cu 4 puncte procentuale peste nivelul așteptat, echivalentul a aproape 56.000 de copii în plus.
Modelarea estimează, pentru această cohortă, un cost suplimentar pe durata vieții de 800 milioane lire sterline în cheltuieli medicale și un cost pentru societate de 8,7 miliarde lire sterline.