Țânțarii nu înțeapă „la întâmplare”, iar ideea de „sânge dulce” nu explică de ce unele persoane par vizate mai des, spune medicul infecționist Adrian Marinescu, de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București.
El afirmă că diferențele dintre oameni țin de factori care cresc probabilitatea ca o persoană să fie mai atractivă pentru țânțari, nu de faptul că alte persoane ar fi complet ignorate de aceste insecte.
Studiile științifice arată că țânțarii folosesc un mix de semnale pentru a găsi gazda: dioxidul de carbon expirat, căldura corpului și mirosul pielii. Intensitatea și compoziția acestor semnale pot varia semnificativ de la o persoană la alta.
Ce semnale „citesc” țânțarii când caută o gazdă
Femelele multor specii de țânțari, inclusiv Aedes aegypti, caută oameni folosind indicii senzoriale precum dioxidul de carbon (CO2) expirat, căldura corporală și compușii volatili ai pielii. CO2 și căldura semnalează prezența unui organism cu sânge cald, iar mirosul pielii oferă indicii despre „cine” este ținta.
Analizele din literatura științifică indică faptul că insectele detectează o combinație de semnale chimice produse de om – de exemplu, acid lactic și alți compuși organici volatili. Variațiile în eliberarea acestor compuși explică, în parte, de ce unii oameni sunt înțepați mai des decât alții.
Ce a explicat medicul despre factorii care cresc „atractivitatea”
Adrian Marinescu spune că „trebuie să înțelegem că de țânțari nu scăpăm și încălzirea globală nu face decât să încurce mai mult lucrurile”.
Medicul subliniază că este vorba despre o probabilitate mai mare, nu despre o regulă absolută: „Aici discutăm de o probabilitate mai mare și nu e vorba doar de dioxidul de carbon, care e produs într-o cantitate mai mare, și sigur că la adulți cantitatea crește.”
El enumeră mai mulți factori care pot conta simultan: „Faptul că suntem transpirați, dioxid de carbon în cantitate mai mare, temperatura corpului care la un moment dat este crescută.”
Totodată, a menționat și discuțiile din studii privind grupa sanguină: „Se vorbește din studii chiar și de grupa de sânge, se pare că grupa de sânge 0 ar însemna un risc ceva mai mare.” Literatura științifică notează însă rezultate contradictorii în privința asocierii clare între grupa sanguină și atractivitatea pentru țânțari.
Categoria menționată ca fiind mai expusă la înțepături
Marinescu a indicat în mod specific o categorie mai atractivă pentru țânțari: „Să știți că femeile gravide, din considerente obiective, sunt mai atractive.”
El a legat această atracție crescută de factori fiziologici menționați anterior, în special de creșterea emisiilor de dioxid de carbon și de modificările temperaturii corporale care însoțesc sarcina.
În acord cu acest semnal, literatura specializată identifică sarcina drept unul dintre factorii care pot spori atractivitatea gazdei pentru țânțari.
Ce spune cercetarea despre „mirosul pielii” și de ce unii devin „magnet”
Un studiu experimental a identificat persoane „excepțional de atractive” sau „neatractive” pentru țânțari, iar observațiile au rămas stabile pe parcursul mai multor ani. Analiza chimică din acel studiu a arătat că persoanele foarte atractive produceau în emanațiile pielii cantități mai mari de acizi carboxilici, compuși pe care țânțarii îi pot detecta.
Rezultatele sugerează că nivelurile crescute de anumiți acizi carboxilici din emanațiile pielii contribuie la diferențele de atractivitate și pot informa dezvoltarea unor repelente sau strategii mai eficiente de control al țânțarilor. În schimb, explicațiile populare precum consumul de usturoi sau vitamina B ori legătura clară cu grupa sanguină nu au un suport experimental unanim și apar ca domenii cu rezultate variabile în studiile științifice.
