Diferențele dintre creierul fetelor și al băieților pot fi urmărite încă din perioada intrauterină, arată un studiu științific recent. Cercetarea a analizat imagini RMN ale creierului dintr-unul dintre cele mai mari seturi de date perinatale disponibile, urmărind dezvoltarea de la 21 la 45 de săptămâni postconcepționale.
Constatarea centrală: pe măsură ce sarcina avansează și imediat după naștere, băieții prezintă, în medie, creșteri volumetrice ale creierului mai mari odată cu vârsta decât fetele. Autorii subliniază că aceste diferențe țin de pattern-uri de creștere (traiectorii diferite ale volumelor), nu de o etichetă simplă de tip „mai bun/mai slab”, și recomandă integrarea informației prenatale și postnatale pentru a înțelege traiectoriile continue de dezvoltare.
Ce a măsurat studiul și ce interval de vârstă acoperă
Lucrarea intitulată „Mapping brain growth and sex differences across prenatal to postnatal development” a folosit date din proiectul Developing Human Connectome Project (dHCP) și a inclus 798 de scanări RMN provenind de la 699 de indivizi unici: 263 de scanări prenatale și 535 de scanări neonatale. Eșantionul total include 380 de nou-născuți de sex masculin și 319 de sex feminin; intervalul postconcepțional studiat a fost de aproximativ 21,1 până la 44,7 săptămâni. Modelele statistice au urmărit schimbările legate de vârstă și interacțiunile de sex în volumele cerebrale pe acest interval perinatal.
Autorii notează că perioada perinatală (prenatală plus începutul perioadei postnatale) este una foarte dinamică și esențială pentru dezvoltarea creierului. Totodată, studiile care urmăresc continuu tranziția din prenatal în postnatal sunt încă relativ rare, motiv pentru care includerea datelor fetale și neonatale într-un singur model oferă o imagine mai completă asupra dinamicii de creștere.
Principala deosebire: ritmul creșterii volumelor cerebrale diferă între sexe
Analiza a evidențiat diferențe în traiectoriile de creștere între sexe: în termeni absoluți, majoritatea volumelor cerebrale au crescut mai rapid la băieți decât la fete pe parcursul intervalului studiat. Concret, pe măsură ce vârsta postconcepțională avansează din a doua jumătate a sarcinii până în primele săptămâni postnatale, creșterile volumetrice medii observate la masculi sunt mai pronunțate decât cele observate la femele.
În același timp, modelele care folosesc toate scanările (prenatale și neonatale) arată că volumul total al creierului crește cu o rată care se accelerează până în perioada postnatală timpurie. Ulterior, unele analize care controlează pentru vârsta postnatală la momentul scanării evidențiază o încetinire a creșterii către capătul intervalului studiat.
Ce se întâmplă cu „materia albă” și „materia cenușie” în sarcină și după naștere
Rezultatele arată că, în medie, materia albă contribuie cel mai mult la creștere în mijlocul gestației, în timp ce materia cenușie domină creșterea spre finalul gestației și în perioada postnatală. Structurile subcorticale de materie cenușie (de exemplu talamus, ganglioni bazali) au avut traiectorii distincte și au atins vârfuri ale ratelor de creștere mai devreme decât majoritatea structurilor corticale de materie cenușie.
Autorii interpretează aceste tipare drept o „dinamică structurală în evoluție” în dezvoltarea perinatală și afirmă că integrarea imagisticii fetale și neonatale este utilă pentru cartografierea unor traiectorii continue de creștere timpurie. Motivul invocat: unele schimbări importante apar chiar în ultimele săptămâni de sarcină și în primele săptămâni după naștere.
Ce știm din studii anterioare: diferențe deja vizibile la naștere
Un studiu publicat în 2024, realizat tot pe date din cohorta dHCP și analizând 514 nou-născuți (scanări efectuate la 0–28 de zile după naștere; 278 de băieți și 236 de fete), a raportat că, în medie, băieții au volume intracraniene și volume cerebrale totale mai mari chiar și după controlul pentru greutatea la naștere. Autorii au constatat, de asemenea, că multe dintre diferențele globale observate la naștere rămân relativ stabile în primele săptămâni postnatale.
Același studiu a arătat că, după controlul pentru volumul total al creierului, fetele au avut volume totale mai mari de materie cenușie corticală, iar băieții au avut volume totale mai mari de materie albă. La nivel regional, au fost identificate diferențe în regiuni precum corpul calos, anumite regiuni parietale, gyrusul cingular anterior și zone temporale sau subcorticale, cu mărimea efectelor variind de la mică (regional) la mare (globală).
