Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a declarat miercuri, după întâlnirea cu reprezentanții organizațiilor sindicale din domeniu, că obiectivul său este găsirea unor soluții astfel încât veniturile personalului din sănătate să nu fie diminuate, în paralel cu reformarea modului de salarizare. Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre proiectul noii legi a salarizării în sectorul bugetar.
„Mandatul meu, inclusiv cel politic, rămâne neschimbat: să găsim soluții prin care veniturile personalului din sănătate să nu fie diminuate. În același timp, avem responsabilitatea de a construi un sistem de salarizare mai echitabil, mai transparent și care să răspundă mai bine nevoilor și particularităților sistemului public de sănătate”, a spus Cseke Attila.
Tot miercuri, a fost reluat punctul de contact dintre ministere. Cseke Attila a afirmat că a avut o discuție „foarte bună și constructivă” cu ministrul Dragoș Pîslaru, iar o parte importantă dintre propunerile Ministerului Sănătății au fost preluate în forma aflată în lucru.
Ce măsuri spune ministerul că au intrat deja în zona de acord
Conform declarațiilor lui Cseke Attila, între măsurile asupra cărora „există un acord” se numără creșterea sporului pentru gărzile efectuate în structurile de urgență de la 20% la 30%.
Ministrul a mai indicat introducerea unui program-pilot de salarizare a personalului medical pe criterii de performanță, atât în unitățile aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cât și în cele administrate de autoritățile publice locale.
Pe aceeași listă, Cseke Attila a menționat revizuirea modului de acordare a sporurilor pentru condiții periculoase și propunerea ca aceste sporuri să fie stabilite pe intervale minime și maxime, diferențiate în funcție de specialitate și specificul activității, pentru reguli „clare, predictibile și adaptate” realităților din domeniu.
Discuții tehnice și miza plafonului de sporuri
Cseke Attila a afirmat că discuțiile continuă și joi, la nivel tehnic, pentru clarificarea unor aspecte care necesită analiză suplimentară, inclusiv în ceea ce privește încadrarea în plafonul de sporuri pentru unitățile din subordinea Ministerului Sănătății.
În același cadru, el a spus că este important ca soluțiile finale să fie „sustenabile din punct de vedere bugetar” și „corecte pentru personalul din sistemul sanitar”.
Presiunea sindicală pe proiectul legii și pașii anunțați de SANITAS
Federația SANITAS a anunțat, anterior, declanșarea unei greve împotriva politicii economice și sociale a Guvernului, cu grevă de avertisment în 20 iulie și grevă generală pe termen nelimitat începând cu 28 iulie.
În comunicatul SANITAS, președintele federației, Iulian Pope, a declarat: „Nu noi am ales greva. Guvernul ne-a împins spre ea”, susținând că proiectul legii salarizării ar fi fost elaborat fără o „negociere reală” cu cei afectați.
SANITAS a mai precizat că, în timpul grevei, în unitățile sanitare vor fi asigurate urgențele și activitățile obligatorii prevăzute de lege, cu menținerea a cel puțin o treime din activitatea normală, „astfel încât viața și sănătatea pacienților să nu fie puse în pericol”.
Decizia Curții de Apel București invocată în disputa despre procedură
Marți, Curtea de Apel București a dispus suspendarea procedurii privind proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, publicat pe 17 iulie 2026. Măsura este dispusă până la soluționarea definitivă a dosarului indicat în minută.
Conform minutei, hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, recurs care se depune la Curtea de Apel București.
După decizie, SANITAS a transmis mesajul „Am blocat legea salarizării” și a susținut că, prin suspendarea procedurii, proiectul „nu mai poate produce niciun efect”, respectiv „nu poate urma procedurile parlamentare”.
Ce propuneri a pus pe masă Solidaritatea Sanitară
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a publicat un document cu modificările solicitate asupra proiectului de lege a salarizării, transmis către Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății, Camera Deputaților și Senat.
Federația arată că solicitările vizează inclusiv propuneri la corpul principal al proiectului și la Anexa nr. II, precum și „reconstrucția celor 4 grile de salarizare” și „introducerea unei părți a sporurilor în salariile de bază”, cu termen menționat „până cel târziu la sfârșitul lunii august 2026”, alături de construcția Regulamentului de sporuri până la același termen.
În același document sunt menționate exemple de modificări obținute prin negociere, precum creșterea sporului de tură la 15% și alte ajustări invocate de federație.