Alexandru Rogobete a reacționat după atacul asupra unui echipaj de ambulanță din județul Cluj, incident pe care l-a legat de dezinformări propagate pe TikTok.
Fostul ministru al Sănătății a spus că „o dezinformare din lumea virtuală a ajuns să pună vieţi în pericol în lumea reală” și a transmis un mesaj direct: „Oameni buni, ambulanţa nu vine să vă fure copiii. Ambulanţa vine să vă salveze viaţa!”
Atacul a avut loc în localitatea Recea-Cristur (județul Cluj), unde medicii chemați la un pacient au fost agresați cu bâte, topoare și pietre, pe fondul unui zvon despre o presupusă „ambulanţă care fură copii”, răspândit pe TikTok.
Mesajul lui Rogobete despre dezinformare și „minciuna ca armă”
Rogobete a avertizat că distribuirea fără verificare a unor informații false poate transforma echipele de intervenție în ținte. El a descris munca salvatorilor astfel: „În spatele girofarului sunt oameni care aleargă spre tragedii atunci când ceilalţi fug de ele”.
Rogobete a susținut că „libertatea de exprimare nu poate însemna libertatea de a transforma minciuna în armă”. Tot el a punctat ideea că viralizarea nu schimbă statutul unei informații false: „O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună”.
În același mesaj, fostul ministru a transmis solidaritate pentru personalul din ambulanță și SMURD, enumerând medici, asistenți, paramedici, voluntari și pompieri, și afirmând că „cei care salvează vieţi trebuie respectaţi şi protejaţi”, iar agresorii „trebuie să răspundă”.
Ce au invocat despre lege și pedepse
Rogobete a afirmat că în Camera Deputaților au fost adoptate modificări legislative care cresc protecția personalului medical și înăspresc pedepsele pentru agresori. În forma prezentată de el, prevederile ar include pedepse de 1-5 ani de închisoare pentru lovire sau alte violențe, 2-7 ani pentru vătămare corporală și până la 25 de ani pentru omor atunci când faptele sunt îndreptate împotriva personalului protejat aflat în exercitarea atribuțiilor sau în legătură cu acestea; protecția ar fi extinsă și asupra membrilor familiilor.
Rogobete a spus că legea, singură, nu este suficientă și a legat problema de felul în care circulă informația online: „Accesul la informaţie nu înseamnă automat informare corectă. Dacă cineva spune ceva pe TikTok, nu înseamnă că este adevărat”.
Reacții instituționale și detalii despre incidentul din Cluj
Colegiul Medicilor din România a condamnat ferm violența și a avertizat că „fake news-ul nu este inofensiv” și poate avea consecințe grave, inclusiv punerea de vieți în pericol. Organizația a subliniat nevoia de educație pentru sănătate, care să includă și educație pentru verificarea informațiilor din domeniul sănătății.
În reacția Colegiului Medicilor, președinta organizației, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, a cerut „toleranţă zero faţă de violenţa îndreptată împotriva personalului medical” și a descris incidentul ca un semnal de alarmă privind efectele dezinformării amplificate online.
Șoferul autosanitarei a fost rănit la ochi de cioburile geamului spart și a fost operat. Polițiștii au identificat mai mulți participanți; trei tineri, de 18, 22 și 24 de ani, din comuna Recea-Cristur, au fost reținuți pentru 24 de ore.
„Răspunsul statului trebuie să fie extrem de dur”, spune un medic român din Germania
Medicul anestezist Iuliu Torje, care profesează în Germania, a spus că îi este greu să înțeleagă cum „într-o ţară europeană” mai mulți oameni au atacat o ambulanță cu topoare din cauza unei postări de pe TikTok.
Torje a afirmat că persoanele care ajung să ia o astfel de decizie în urma unui clip de pe TikTok „sunt un pericol pentru cei din jur” și a cerut un răspuns „extrem de dur”, nu doar pentru agresori, ci și pentru cei care ar fi provocat deliberat isteria prin răspândirea de informații false.
El a formulat și o întrebare despre escaladare, evocând scenariul în care medicii ar putea ajunge ținte ale violenței din cauza unor acuzații fabricate pe rețelele sociale.
Context despre câtă încredere au românii în informațiile de pe TikTok
Un sondaj realizat în mai 2026, pe un eșantion de peste 900 de persoane adulte, indică niveluri diferite de încredere în informațiile de pe TikTok: peste 31% dintre respondenți au spus că nu cred deloc, peste 29% au declarat că au „încredere puțină”, 17,3% au spus că au „multă încredere”, iar 1,4% „foarte multă încredere”.
Intervalul de culegere a fost 22-31 mai, iar marja de eroare a fost de ±3,4%.