Alexandru Rogobete a anunțat luni, 27 iulie 2026, în Parlament, că amendamentul inițiat de PSD pentru deblocarea ocupării posturilor vacante din spitale a fost aprobat în Comisia pentru Sănătate a Camerei Deputaților, iar votul final în plen ar urma să aibă loc miercuri.
În forma prezentată, amendamentul introduce o excepție de la blocarea angajărilor în instituțiile publice, astfel încât unitățile din subordinea Ministerului Sănătății și unitățile sanitare ale ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie să poată scoate posturile la concurs, cu încadrare în bugetul aprobat.
Rogobete a susținut că măsura ar permite spitalelor să pornească angajările pentru locurile vacante, atât pentru personal medical (medici, asistente, infirmiere), cât și pentru personal nemedical, în limita bugetelor aprobate.
Ce prevede amendamentul și ce se schimbă pentru spitale
Textul amendamentului adoptat în comisie prevede că excepția se aplică de la data intrării în vigoare a legii și derogă de la articolul care suspendase ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante până la finalul anului.
Varianta aprobată vizează unitățile și instituțiile din subordinea Ministerului Sănătății și unitățile sanitare din subordinea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie; posturile vor putea fi ocupate cu încadrarea în bugetul aprobat.
O formulare extinsă discutată în comisie include și unitățile sanitare din subordinea autorităților locale, păstrând regula încadrării în bugetul aprobat.
Cum justifică Rogobete urgența deblocării
Alexandru Rogobete a spus că demersul a venit pe fondul presiunii din spitale care „duc greul”, cu referire la secțiile ATI și UPU, unde ar fi nevoie de personal suplimentar.
El a invocat existența unui memorandum cu aproximativ 7.000 de posturi aflat „pe masa premierului Bolo”, despre care a afirmat că nu ar fi fost aprobat.
Rogobete a legat deblocarea de organizarea gărzilor, afirmând că amendamentul ar rezolva „problema liniilor de gardă” și că „nu e normal ca un medic să facă 10-12 gărzi pe lună” din cauza lipsei de personal.
Totodată, el a susținut că „deficitul nu poate fi calculat în sistemul de sănătate doar într-un tabel contabil”.
Votul din comisie și traseul legislativ anunțat
În comisia de specialitate, amendamentul a fost adoptat cu 17 voturi „pentru” și trei abțineri.
Rogobete a indicat că proiectul cu amendamentul adoptat urmează să fie discutat miercuri în plenul Camerei Deputaților, pentru votul final al camerei.
După adoptarea de către Cameră, proiectul legislativ trebuie să fie adoptat și de Senat, iar apoi urmează etapa de promulgare.
Cifre invocate despre posturi și deficit
Rogobete a afirmat că măsura ar viza în jur de 10.000 de posturi, incluzând personal medical și auxiliar, și a spus că nu are „cifrele exacte” despre impactul financiar.
Despre deficit, el a indicat o plajă între 26.000 și 30.000 de posturi, menționând că nevoia reală ar fi mai mare.
În dezbatere s-a menționat un ordin de mărime al posturilor vacante de circa 7.600 și un impact bugetar estimat la aproximativ 1,1 miliarde de lei pentru ocuparea lor.
A fost dat exemplul unui memorandum aprobat pentru organizarea concursurilor pentru 22 de posturi vacante de asistenți medicali la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie”.
Reacții politice și argumentul managementului spitalelor
Deputatul Alexandru Rafila a susținut că proiectul reprezintă „o soluție de urgență” și a cerut ca managerii de spitale să poată decide ce tip de personal le este necesar pentru a asigura serviciile medicale.
Rafila a explicat că, după promulgare, unitățile sanitare publice din subordinea Ministerului Sănătății, a altor ministere/instituții cu rețele proprii și a autorităților locale vor putea face angajări în limita bugetului aprobat.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că problema resursei umane din sănătate nu este rezolvată și că, în multe unități, lipsa personalului afectează accesul pacienților la servicii și pune presiune pe cadrele medicale.
Într-o poziție publicată anterior, Rogobete a descris amendamentul ca pe o soluție „clară și permanentă”, susținând că spitalele și serviciile de ambulanță ar trebui să poată angaja ori de câte ori există „nevoie reală”.
El a argumentat că investițiile în spitale și aparatură nu rezolvă funcționarea sistemului fără suficienți medici, asistente, infirmiere și personal specializat care să îngrijească pacienții.