Deputatul PSD Alexandru Rogobete a declarat miercuri seară că „este un mare dezechilibru” în zona economică a sistemului de sănătate, iar efectele se văd în special la serviciile de ambulanță și la unitățile de primiri urgențe (UPU), despre care a spus că au ajuns să rămână fără fonduri.
El a explicat că presiunea asupra bugetelor vine dintr-un cumul de factori: alocări inițiale mai mici față de execuția anului precedent, creșterea prețurilor la combustibili și majorarea numărului de pacienți care necesită intervenții și transport medical.
Rogobete a spus că bugetul din sănătate este „volatil” și are nevoie de flexibilitate, pentru că numărul pacienților și tipul urgențelor nu pot fi estimate „la virgulă”.
Ce a spus Rogobete despre bugetele Ambulanței și presiunea combustibililor
Alexandru Rogobete a afirmat că, la Ambulanță, „bugetul alocat anul acesta a fost cu 10% mai mic pe foarte multe capitole bugetare decât execuția de anul trecut”, atribuind această reducere, parțial, obiectivului de reducere a deficitului bugetar: „domnul Boloijan dorea să reducă deficitul cu orice preț”.
El a mai spus că, pe parcursul anului, cererea de intervenții a crescut, iar costurile cu combustibilul au majorat cheltuielile: „Mare parte din bugetul de bunuri și servicii din bugetul Ambulanței de la Ministerul Sănătății s-a dus în prima parte pe combustibili și asta e o problemă”.
Rogobete a explicat că volatilitatea din sănătate derivă din imprevizibilitatea numărului de pacienți care necesită transport cu ambulanța, a celor care se prezintă la UPU și a duratei de spitalizare în terapie intensivă (ATI).
Contextul presiunii pe resurse: posturi, personal și organizare
În iulie 2026, Rogobete a anunțat că a depus un amendament pentru exceptarea posturilor din sănătate de la blocarea angajărilor, argumentând că „reforma în sănătate nu se poate face cu orice preț” și că sistemul riscă să fi afectat „chiar cu prețul vieții oamenilor”.
El a susținut că propunerea urmărește o soluție „clară și permanentă”, astfel încât spitalele și serviciile de ambulanță să poată angaja personal când există „nevoie reală”. Deputatul a invocat suprasolicitarea din spitale: „Medicii fac gardă după gardă”, iar asistentele îngrijesc „prea mulți pacienți într-o singură tură”.
La finalul mesajului, Rogobete a subliniat că „sănătatea nu este o cheltuială care poate fi tăiată orbește” și a legat funcționarea urgențelor de existența personalului disponibil: „Când un pacient apasă butonul de urgență, nu răspunde un memorandum… Răspunde un medic, o asistentă, o infirmieră.”
Ce a anunțat Ministerul Sănătății despre deblocarea de posturi
Într-un anunț din 27 iulie 2026, Ministerul Sănătății a comunicat că propune deblocarea a 7.805,5 posturi în sistemul sanitar, în urma unei analize realizate împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Din totalul menționat, ministerul a precizat că 7.360 de posturi sunt pentru spitale, iar 445,5 posturi sunt pentru Serviciile de Ambulanță Județene (SAJ). Repartizarea pentru spitale include 1.336 posturi de medic, 2.923 posturi de asistent medical, 2.823 posturi pentru personal auxiliar și 278 posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni medicali.
Ministerul Sănătății a transmis că a înaintat în circuitul de avizare un memorandum privind aprobarea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice.
Ce se întâmplă în zona Ambulanței: investiții în autospeciale și tensiuni pe salarizare
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat în ianuarie 2026 detalii despre o investiție din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru achiziționarea a 1.200 de ambulanțe până la 31 august 2026, printr-un contract cu valoare totală de 1.129.717.726,21 lei (din care 933.651.013,40 lei eligibil din PNRR).
IGSU a precizat că, până la momentul comunicării, fuseseră livrate 378 de ambulanțe tip B și 96 de ambulanțe tip C, destinate atât echipajelor SMURD, cât și Serviciilor de Ambulanță Județene/București-Ilfov.
Pe zona de resurse umane și salarizare, Federația Națională Sindicală „Ambulanța” din România (FNSAR) a contestat, într-un comunicat din 21 august 2026, proiectul legii salarizării în forma publicată de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Federația a susținut că anumite prevederi ar afecta personalul operativ și a cerut preluarea integrală a propunerilor Ministerului Sănătății pentru serviciile publice de ambulanță.
FNSAR a criticat, între altele, împărțirea personalului operativ în două categorii de salarizare (în funcție de existența centrelor universitare în județ) și a cerut revenirea la prevederile actuale ale Legii nr. 153/2017 și ale regulamentului de sporuri (HG nr. 153/2018) pentru acordarea sporurilor în condiții deosebit de periculoase.