Alexandru Rogobete, deputat PSD și fost ministru al Sănătății, a avertizat sâmbătă, la Deva, că sistemul de finanțare a spitalelor se află într-un „dezechilibru major”, cu presiune specială pe zonele critice din urgență.
În același mesaj, Rogobete a spus că există riscul ca, de la 1 octombrie, ambulanțele să rămână fără bani pentru combustibil, dacă nu apar rapid măsuri de suplimentare a bugetului sănătății.
Declarațiile vin în contextul în care ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a vorbit, la rândul lui, despre nevoia unei rectificări bugetare și despre faptul că, în bugetul pe 2026, nu sunt acoperite toate cheltuielile până la finalul anului pentru ambulanțe și Unitățile de Primiri Urgențe.
Ce a spus Alexandru Rogobete despre „dezechilibrul major”
La Deva, Alexandru Rogobete a descris situația ca fiind „dramatică” și a indicat explicit zonele pe care le consideră cele mai expuse: Unitățile de Primiri Urgențe, programele naționale de acțiuni prioritare și serviciile de ambulanță.
El a enumerat și tipuri de intervenții/patologii finanțate prin aceste programe: ATI, pacienți cu AVC, infarct miocardic acut, neonatologie, politraumă și pacienți cu arsuri grave.
Rogobete a legat problema de volatilitatea bugetului din sănătate, argumentând că numărul de pacienți și de urgențe nu poate fi estimat perfect la început de an.
În aceeași intervenție, el a invocat creșteri de costuri (TVA, carburanți, energie și inflație) și a susținut că acestea au dus la o „epuizare mai rapidă a bugetului”.
Combustibilul pentru ambulanțe și miza datei de 1 octombrie
Rogobete a afirmat că, fără o intervenție financiară, „de la 1 octombrie ambulanțele nu vor mai avea combustibil”. El a prezentat afirmația ca un risc direct legat de lipsa banilor pentru funcționarea serviciilor de urgență.
Tot el a spus că, anul trecut, Ministerul Sănătății ar fi avut două rectificări bugetare pozitive: una în septembrie pentru programele de acțiuni prioritare și una în octombrie pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Ca soluție, Rogobete a indicat suplimentarea bugetului sănătății din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, fără rectificare bugetară, pe care a descris-o drept posibilă „din punct de vedere legislativ”.
În același cadru, el a asociat imposibilitatea rectificării cu faptul că guvernul este interimar și a formulat un atac politic la adresa lui Ilie Bolojan, pe care l-a numit „un singur om” care ar bloca decizia.
Ce a transmis ministrul interimar Cseke Attila despre rectificarea bugetară
Cu câteva zile înainte, Cseke Attila, ministru interimar al Sănătății, a spus că România are nevoie rapid de un guvern cu puteri depline pentru a putea face rectificarea bugetară.
El a subliniat că serviciile județene de ambulanță și Unitățile de Primiri Urgențe nu au acoperite toate cheltuielile până la finalul anului și a punctat explicit: „În bugetul 2026 nu sunt acoperite toate cheltuielile”.
Cseke a mai spus că rectificările bugetare au loc, de regulă, în iulie și august sau cel târziu în septembrie, dar că adoptarea lor necesită instalarea unui nou guvern, deoarece guvernul interimar are puteri limitate.
Ministrul interimar a insistat pe necesitatea rectificării bugetare, în timp ce Rogobete a propus suplimentarea din Fondul de rezervă ca măsură de urgență.
Context: ce mai arată intervențiile publice ale lui Rogobete pe tema bugetului din sănătate
În aprilie 2026, Alexandru Rogobete (prezentat atunci ca ministru al Sănătății) a susținut că economiile reale în sănătate nu pot fi făcute prin limitarea accesului pacienților cronici la investigații de diagnostic și monitorizare din programele naționale.
Într-o postare pe Facebook, el a vorbit despre un efect „nedorit și imediat” al unei măsuri de decontare și a indicat o scădere de aproximativ 47% a numărului de investigații de tip MONITOR în luna ianuarie, comparativ cu media trimestrului IV 2025.
În aceeași postare, Rogobete a anunțat că investigațiile de înaltă performanță și de medicină nucleară necesare monitorizării pacienților cronici vor fi decontate „conform nevoilor medicale, fără limite abstracte”, și a spus că a pus în transparență decizională o Ordonanță de Urgență pentru corectarea „anomaliilor de funcționare” apărute din „măsuri contabile”.
Mesajul din aprilie fixează aceeași linie de argumentație pe care Rogobete o folosește și acum: bugetul trebuie calibrat pe nevoia medicală reală, nu doar pe ținte contabile, mai ales în zonele în care întârzierea serviciilor împinge costurile mai târziu și poate agrava cazurile.
Date instituționale disponibile public despre execuția bugetară
Pe site-ul Ministerului Sănătății există secțiunea „Execuție bugetară”, cu actualizări de tip „Situație plăți” pe multiple date din 2026 (de exemplu 08.09.26, 04.09.26, 02.09.26 și 31.08.26).
Lista publicată indică existența unor raportări recurente privind plățile; secțiunea „Execuție bugetară” nu conține detalii numerice despre sume sau despre alocări dedicate ambulanțelor ori Unităților de Primiri Urgențe.