Prim-vicepreședintele PSD Victor Negrescu a declarat sâmbătă, 18 iulie 2026, că „România are nevoie în prezent de un suveranism european”. El a legat această formulare de ideea de interdependență la nivelul Uniunii Europene și de necesitatea consolidării și dezvoltării economiei europene ca ansamblu.
În aceeași intervenție, Negrescu a spus că în interiorul PSD există „mai multe viziuni”, dar că, după modul în care cunoaște partidul, colegii săi „înțeleg că suveranismul nu este o soluție”. El a subliniat, totodată, miza pentru diaspora, avertizând că izolarea ar putea însemna, pentru românii care trăiesc în alte state europene, pierderea unor oportunități și drepturi.
Pe fondul crizei politice pe care a descris-o, Negrescu a discutat despre scenarii de guvernare și a propus ideea unui „pact național” care să depășească partidele, ca bază pentru o guvernare comună menită să asigure stabilitate și continuitate în adoptarea unor politici publice majore.
Ce a înțeles Victor Negrescu prin „suveranism european”
Negrescu a explicat că prin „suveranism european” se referă la capacitatea statelor membre de a contribui la dezvoltarea întregii economii europene, într-un cadru în care statele sunt interdependente. În această perspectivă, problema suveranității este discutată în cheie europeană, nu ca o revenire la izolaționism.
El a amintit că există milioane de români care trăiesc în alte state europene și a avertizat că izolarea ar avea consecințe inclusiv pentru diaspora, prin reducerea oportunităților sau a drepturilor de care beneficiază aceștia în cadrul Uniunii.
Totodată, Negrescu a afirmat că suveranismul „clasic” — în sensul unei retrageri naționale — nu ar oferi, în opinia sa, soluții practice pentru interesele României într-un spațiu european interdependent.
Criza politică și opțiunile de guvernare enumerate de Negrescu
Prim-vicepreședintele PSD a enumerat trei variante pentru depășirea crizei politice: refacerea unui guvern cu formațiunile proeuropene, revenirea la „formula rotației” sau instalarea unui guvern de tehnocrați. A menționat și posibilitatea alegerilor anticipate, pe care însă le-a caracterizat ca fiind „nu de dorit” din perspectiva stabilității României.
Negrescu a spus că, după căderea guvernului în Parlament, discuțiile pentru o nouă formulă guvernamentală ar fi trebuit demarate imediat. El a afirmat că a susținut revenirea formațiunilor proeuropene la aceeași masă și identificarea unui alt premier.
În aceeași logică, el a pledat pentru încheierea unui pact național care să depășească logica partizană și să permită formarea unei guvernări comune, având în vedere „disputele și atacurile” din ultimele luni.
PNRR, AUR și poziționările prezentate în aceeași intervenție
Întrebat despre declarațiile potrivit cărora PSD ar putea să nu voteze legile rămase din PNRR, Negrescu a spus că nu le percepe ca pe o „amenințare”, ci ca pe un apel la un dialog real și la o consultare serioasă pe marginea acelui pachet legislativ. El a menționat poziții ale patronatelor și sindicatelor care au semnalat lipsa consultării și a pledat pentru un proces de negociere care să permită adoptarea unui număr însemnat din aceste măsuri.
Negrescu a afirmat că Administrația Prezidențială are un rol esențial în readucerea tuturor actorilor la masa negocierilor și a subliniat că discuțiile nu se referă doar la legea salarizării, ci și la alte măsuri importante pentru funcționarea administrației și implementarea reformelor.
Referitor la o eventuală guvernare cu AUR, Negrescu a spus că personal nu acceptă o astfel de opțiune și a argumentat că aceasta ar putea avea riscuri pentru România — inclusiv modelul Ungaria, blocarea fondurilor europene, scăderea investițiilor, decizii antidemocratice și restrângeri ale libertății de exprimare. El a declarat că susține izolarea AUR și intenționează să mențină această poziție.
Context mai larg despre suveranitate și „suveranism” în dezbaterea publică
Într-o intervenție anterioară, rectorul Universității din București, sociologul Marian Preda, a făcut distincția între suveranitatea prevăzută în Constituție și „suveranismul” promovat în cheie radicală în campanii electorale, pe care l-a asociat cu naționalism, șovinism și izolaționism. El a pus în discuție consecințele unei abordări excesive în contextul integrării economice și al libertății de circulație în Europa.
Preda a formulat întrebări retorice despre sensul unei astfel de poziționări: „Să fim suverani față de ce, față de fondurile europene? Să fim suverani față de ce, față de piața muncii din Europa?” Observațiile sale marchează aceeași îngrijorare invocată de Negrescu privind costurile izolării într-un spațiu european interdependent.