Europarlamentarul Siegfried Mureșan a avertizat că România riscă să piardă o parte importantă din fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că, în anumite condiții, ar putea ajunge inclusiv în situația de a returna bani deja încasați către Uniunea Europeană.
Declarația vine pe fondul discuțiilor despre întârzierile la reforme și investiții, presiunile bugetare interne și calendarul Mecanismului de redresare și reziliență, care se încheie la finalul anului 2026.
Comisia Europeană a transmis la 14 mai 2026 o evaluare preliminară pozitivă pentru cererea de plată nr. 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, indicând îndeplinirea satisfăcătoare a unui pachet consistent de jaloane și ținte.
Avertismentul lui Siegfried Mureșan și miza banilor rămași
Invitat marți, 26 mai, Siegfried Mureșan a spus că România riscă nu doar să piardă fonduri din PNRR, ci chiar să fie obligată să returneze bani deja încasați, dacă reformele și investițiile asumate nu sunt duse la capăt.
În cadrul discuției, europarlamentarul a legat riscurile de întârzierile din PNRR și a plasat tema într-un context mai larg: deficitul bugetar, tensiunile politice privind formarea noului guvern și presiunea asupra economiei.
Într-o intervenție separată, Mureșan a formulat miza rămasă: „Pentru a primi cele 8,4 miliarde de euro rămase din PNRR, este esențial ca Guvernul României să continue implementarea reformelor încă neîndeplinite, dar și să le păstreze pe cele deja realizate”.
De ce apare și scenariul returnării banilor
Europarlamentarul a explicat mecanismul prin care s-ar putea ajunge la reduceri de finanțare: după 31 august 2026 - termen-limită indicat pentru depunerea cererilor de plată - dacă Comisia Europeană constată că unele reforme deja implementate și pentru care au fost efectuate plăți au fost anulate sau inversate, poate declanșa o procedură de reducere a finanțării.
Potrivit afirmațiilor sale, în funcție de numărul și importanța reformelor anulate, reducerea finanțării poate ajunge până la echivalentul întregii sume aferente ultimei tranșe din PNRR.
El a subliniat necesitatea ireversibilității reformelor: „Nu putem reduce risipa banului public pentru a putea primi banii din PNRR, iar apoi să revenim la vechile practici privind cheltuirea iresponsabilă a banului public”.
Ce indică datele instituționale despre ritmul PNRR și termenele-limită
Comisia Europeană a anunțat la 14 mai 2026 emiterea unei evaluări preliminare pozitive a celei de-a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), parte a programului NextGenerationEU.
Potrivit Comisiei, România a atins „în mod satisfăcător” 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite pentru această cerere. Sunt menționate, între altele, progrese la cloud-ul guvernamental (peste 30 de instituții conectate), măsuri de decarbonizare în transporturi și energie și modificări legislative în domeniul fiscal.
Evaluarea preliminară a fost transmisă Comitetului economic și financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz; plata poate avea loc după aviz și după adoptarea unei decizii de plată de către Comisie.
Comisia precizează că planul României este finanțat cu 21,41 miliarde de euro (13,57 miliarde sub formă de granturi și 7,84 miliarde sub formă de împrumuturi). Odată cu cererea a patra, fondurile plătite României ar ajunge la 12,97 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 60,6% din total; sunt evaluate 62% din toate jaloanele și țintele din plan.
Comisia a indicat calendarul final al mecanismului: acesta se încheie la sfârșitul anului 2026; statele membre trebuie să implementeze jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026.
Disputa politică după pierderea unei sume din cererea de plată nr. 3
Pe 1 mai 2026, ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat că România pierde 458,7 milioane de euro din PNRR, sumă aferentă cererii de plată nr. 3, „din cauza reformelor întârziate sau făcute prost în anii trecuți”.
În aceeași zi, Siegfried Mureșan a reacționat public, susținând că „Ilie Bolojan a salvat 350 milioane Euro”, sumă pe care a prezentat-o ca fiind recuperată ca urmare a unor reforme reluate sau finalizate de noul guvern.
Victor Negrescu a criticat, la rândul său, abordarea guvernamentală și a afirmat că rezultatele indică „eșecul actualei formule guvernamentale”, adăugând că în locul premierului ar trebui să vină „un manager mai bun și mai implicat”.
Mesajul Guvernului despre cererea de plată nr. 4
La 14 mai 2026, ministrul Dragoș Pîslaru a declarat, într-un briefing de presă după ședința de guvern, că România va primi integral cererea de plată nr. 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro.
„Avem confirmarea că analizele cu privire la îndeplinirea jaloanelor și țintelor pe cererea de plată nr. 4 au fost încheiate, astfel încât pe cererea de plată nr. 4 vom avea o cerere curată, de 2,62 miliarde de euro componentă de grant, care va fi formalizată în perioada imediat următoare”, a spus ministrul.
El a adăugat că, potrivit evaluării prezentate, nu va exista o „scrisoare” de tipul celei asociate cererii nr. 3, considerând acest lucru „o premieră pentru România din anul 2021”.
Tot în briefing, Pîslaru a anunțat încheierea negocierilor cu Norvegia, Liechtenstein și Islanda pentru o finanțare totală de 497,6 milioane de euro, oferind și defalcări ale contribuțiilor brute și nete.
