Europarlamentarul Victor Negrescu (PSD), vicepreședinte al Parlamentului European, a criticat USR și grupul Renew Europe pentru demersul de promovare a unei rezoluții privind statul de drept în România, pe fondul controversei declanșate de Legea integrității și de așa-numitul „amendament Fritz”.
Negrescu a afirmat: „Putem să criticăm legi, guverne și decizii politice. Dar este cu totul altceva să mergi la Bruxelles pentru a cere sancționarea propriei țări”.
Reacția europarlamentarului vine după ce Comisia Europeană a solicitat autorităților române clarificări privind Legea integrității, inclusiv asupra prevederii denumite „amendamentul Fritz”.
În paralel, la nivel european au fost discutate condiționarea plăților din PNRR și posibilitatea inițierii unei rezoluții în Parlamentul European privind situația din România.
Ce a spus Victor Negrescu despre demersul de la Bruxelles
Victor Negrescu a declarat că „la Bruxelles trebuie să ne apărăm țara, nu să o punem la zid” și a spus că, în ultimele zile, a atras atenția asupra unor demersuri ale PNL și USR, desfășurate prin PPE și Renew, care ar pune în pericol la nivel european 770 de milioane de euro din PNRR pentru România.
În același mesaj, Negrescu a anunțat că Partidul Social Democrat a adoptat o rezoluție prin care propune un pact politic pentru protejarea intereselor economice, financiare și strategice naționale.
Europarlamentarul a mai afirmat că ar exista informații despre intervenții directe la Comisia Europeană, pe care le-a numit „acuzații grave”.
Referitor la inițiativa privind România în Parlamentul European, Negrescu a susținut că „Renew–USR a încercat promovarea de urgență a unei rezoluții critice privind statul de drept în România”, că social-democrații s-au opus și că, în final, nici PPE nu a mai susținut demersul.
De asemenea, el a subliniat că „luptele politice de acasă nu trebuie purtate împotriva României la Bruxelles” și a avertizat asupra unor efecte economice, afirmând că „investițiile străine au scăzut cu 80% în primele luni ale anului din cauza slabei guvernări”.
Contextul care a declanșat disputa, în jurul Legii integrității
Comisia Europeană a cerut autorităților române clarificări detaliate privind noua Lege a integrității, cu un accent deosebit pe prevederea denumită „amendamentul Fritz”, care ridică întrebări legate de aplicarea retroactivă a unor sancțiuni.
Scrisoarea a fost transmisă la începutul lunii septembrie de Ana Gallego, director general al Direcției Generale JUST din cadrul Comisiei Europene, iar autoritățile de la București au la dispoziție un termen de două săptămâni pentru a răspunde.
Interesul Comisiei se concentrează asupra compatibilității modificărilor cu principiile securității juridice, proporționalității și neretroactivității, precum și asupra reglementării încetării de drept a mandatelor și a posibilităților de cale de atac.
Jalonul aferent reformei integrității este evaluat la 770 de milioane de euro.
Demersuri politice la nivel european și discuția despre o rezoluție
Pe 24 august, liderii PPE și Renew Europe, Manfred Weber și Valérie Hayer, i-au transmis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare prin care solicitau verificarea faptului dacă România îndeplinește condițiile pentru plata celor 770 de milioane de euro.
În aceeași perioadă, premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, au cerut Comisiei Europene să analizeze „amendamentul Fritz” și să verifice dacă jalonul PNRR este afectat; Bolojan a purtat o discuție telefonică cu comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath.
Ilie Bolojan a declarat că solicitarea vizează o verificare „în așa fel încât România să nu piardă bani” și a precizat că demersul nu trebuie interpretat automat ca o cerere de tăiere a fondurilor.
Grupul de Monitorizare pentru Democrație, Statul de Drept și Drepturi Fundamentale din cadrul Comisiei LIBE a organizat reuniuni dedicate situației din România, iar Sophie Wilmès, președinta grupului, le-a transmis eurodeputaților intenția de a propune o rezoluție pentru următoarea sesiune plenară a Parlamentului European.
Europarlamentarul Maria Grapini a criticat presiunile asupra Parlamentului României și a pus în discuție șansele ca o eventuală rezoluție să fie adoptată în plen.