Consilierul prezidențial Eugen Tomac a susținut, pe 18 noiembrie, reorganizarea administrativ-teritorială promovată de PSD și a cerut Guvernului „consens și curaj” pentru continuarea ei. El consideră posibilă o înțelegere cu Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), într-o primă etapă asupra unei dezbateri. Formațiunea cere însă ca reorganizarea să țină cont de particularitățile comunităților și respinge adoptarea ei prin angajarea răspunderii Guvernului.
Într-un interviu acordat jurnalistei Anca Suciu pentru Digi24, Tomac a pledat pentru un proiect care să aducă mai multă claritate în funcționarea administrației publice locale. El a invocat vechimea organizării teritoriale drept argument pentru schimbare.
„M-aș bucura dacă Guvernul ar găsi suficient consens și curaj pentru a duce mai departe acest obiectiv, pentru că România nu mai poate funcționa după harta desenată de Ceaușescu în 1968”, a declarat Tomac.
Întrebat dacă ar funcționa mai bine o organizare cu 15 sau cu opt regiuni, consilierul prezidențial a apreciat criteriile prezentate de europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul PSD pentru această reformă. Tomac nu a ales una dintre cele două formule numerice.
Unde vede Tomac loc pentru un acord cu UDMR
Consilierul prezidențial a cerut includerea minorității maghiare în discuții și o abordare pragmatică, orientată spre interesele tuturor cetățenilor.
„Nu cred că minoritatea maghiară din România va fi exclusă de la această dezbatere. Și cred că trebuie să discutăm cu mai puțină emoție și cu mai mult pragmatism, privind spre viitorul tuturor cetățenilor români, indiferent de limba pe care o vorbesc în casă”, a spus Tomac.
El consideră că reprezentanții UDMR au demonstrat că pot accepta argumente solide și că se poate găsi un consens pentru „o dezbatere așezată într-o primă etapă”.
La Parlament, pe 16 noiembrie, liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, spusese că formațiunea acceptă necesitatea reformei, dar contestă reducerea ei la numărul de locuitori. El a cerut să fie luate în calcul particularitățile istorice, geografice și etnice ale fiecărei zone.
Csoma a susținut că reorganizarea ar putea reduce ponderea comunității maghiare în mai multe zone. A solicitat participarea specialiștilor, inclusiv a sociologilor și a experților Academiei Române, la elaborarea proiectului, urmată de dezbaterea acestuia în Parlament. În explicația sa, miza este situația comunităților reprezentate, nu păstrarea funcțiilor de primar sau de consilier.
UDMR respinge adoptarea reformei prin angajarea răspunderii Guvernului. Întrebat ce ar face formațiunea într-un asemenea scenariu, Csoma a spus că ia în calcul inclusiv depunerea unei moțiuni de cenzură împreună cu alte partide, excluzând o asociere politică cu AUR.
Ce propune Benea și cum ar rămâne serviciile aproape de locuitori
Într-un interviu pentru Observatorul de Noapte, realizat de Marius Pancu și publicat la 19 noiembrie, Dragoș Benea a susținut varianta unor județe cu cel puțin un milion de locuitori. El a vorbit despre o organizare cu opt până la 15 județe și a prezentat circumscripțiile curților de apel ca punct de plecare pentru discuții, cu posibile ajustări.
Benea leagă județele mai populate de capacitatea de a atrage fonduri europene și de a realiza investiții. Pentru comune, a spus că sunt analizate mai multe simulări de comasare, cu praguri de 3.000, 4.000 sau 5.000 de locuitori. Aceste cifre descriu variantele discutate de el, nu o delimitare adoptată.
Pentru oamenii din localitățile comasate, una dintre întrebările concrete este unde vor obține acte, vor plăti taxe sau vor cere ajutor administrației. Benea propune păstrarea unor oficii administrative ori puncte de lucru, cu trei-patru angajați care să răspundă solicitărilor, inclusiv pentru documente și impozite. A menționat și prezența unui responsabil social și a unui polițist local.
Europarlamentarul a spus că va propune alocări speciale în bugetul pe 2027 pentru digitalizarea documentelor și arhivelor primăriilor. Întrebat însă dacă poate garanta că locuitorii nu vor avea drumuri suplimentare pentru aceleași servicii, a refuzat să ofere o asemenea garanție, invocând drept scop al reformei îmbunătățirea vieții cetățenilor și a serviciilor sociale.
Reorganizarea ar presupune, în viziunea lui Benea, și reduceri de personal în administrațiile locale. El a spus că organigramele vor trebui revizuite și că unii funcționari vor fi nevoiți să își caute alt loc de muncă.
La momentul interviului, Benea a precizat că nu exista un studiu de impact și că acesta urma să fie realizat. Proiectul era pregătit pe baza unor simulări, iar efectele asupra serviciilor și comunităților rămâneau de evaluat.



