Tánczos Barna cere consilierilor onorifici să evite consultanța în paralel cu rolul din Guvern: „chiar şi dacă este un avocat”

Distribuie

Vicepremierul Tánczos Barna le-a cerut persoanelor care lucrează în Guvern sau au „orice legătură formală, declarată și asumată” cu Executivul să evite activitățile de consultanță desfășurate în paralel cu rolul lor, inclusiv atunci când exercită profesia de avocat într-un cabinet. Declarația a fost făcută miercuri, 20 mai 2026, într-o conferință de presă la Ministerul Agriculturii.

În aceeași intervenție, vicepremierul a spus că asemenea suprapuneri sunt „total nesănătoase” și pot afecta imaginea persoanei care a cooptat consilierul onorific în echipă.

Barna a răspuns unei întrebări referitoare la cazul fostului deputat PNL Cristian Băcanu, prezentat ca fiind consilier onorific al vicepremierului Oana Gheorghiu, în contextul unor documente și informații privind servicii de consultanță juridică plătite de Cancelaria Prim‑Ministrului pentru programul SAFE.

Ce a spus Tánczos Barna despre compatibilitatea dintre rolul din Guvern și consultanță

Vicepremierul a formulat o recomandare generală adresată tuturor celor care au o relație oficială cu Guvernul, inclusiv voluntari sau consilieri onorifici: „să nu mai opteze pentru consultanţă”. El a precizat expres că măsura se aplică „chiar şi dacă este un avocat dintr-un cabinet de avocatură”.

În explicația sa, Tánczos Barna a afirmat că astfel de situații „aduc într-o lumină foarte proastă” persoana care i‑a chemat sau acceptat pe consilieri onorifici, deoarece orice activitate profesională poate fi „umbrită” de discuțiile legate de motivele pentru care un consilier are, în paralel, implicări în consultanță.

Barna a arătat că o soluție de bun‑simț este retragerea din poziția de consilier onorific în momentul în care firma sau cabinetul din care provine urmează să depună o ofertă într‑o licitație sau într‑o procedură de achiziție sau, alternativ, renunțarea la depunerea ofertei.

Cazul invocat în întrebare și referirea la programul SAFE

Declarațiile au fost făcute ca răspuns la o întrebare legată de Cristian Băcanu, descris ca fost deputat PNL și consilier onorific al vicepremierului Oana Gheorghiu.

Există documente care indică faptul că o casă de avocatură internațională în care activează Cristian Băcanu ar fi încasat aproximativ 19.000 de euro de la Cancelaria Prim‑Ministrului Ilie Bolojan pentru servicii de consultanță juridică în legătură cu programul SAFE.

Un astfel de document, o factură datată 13 mai 2026, menționează servicii prestate în intervalul 22–30 aprilie 2026 în valoare de 95.257 lei (peste 19.000 euro), descrise ca asistență în negocierea unor acorduri de cooperare industrială aferente programului SAFE.

Poziția Guvernului despre contractarea serviciilor juridice

Direcția de comunicare a Guvernului a transmis că, pentru implementarea Planului național SAFE, Cancelaria Prim‑Ministrului a contractat, „în condițiile legii”, servicii juridice specializate pe baza unui memorandum aprobat în ședința Guvernului din 26 februarie 2026; memorandumului i‑ar fi corespuns o anvelopă de 500.000 lei fără TVA.

Potrivit aceluiași punct de vedere, s-au contractat servicii în valoare de 306.000 lei, la care se adaugă TVA, aferente activităților de pregătire a acordurilor de cooperare prevăzute la art. 5 alin. (8) din OUG 62/2025.

Guvernul a precizat că au fost solicitate oferte de la patru societăți de avocatură, iar serviciile au fost contractate de la CMS Cameron McKenna Nabarro Olswang LLP SCP (CMS România) ca ofertă menținută cu prețul cel mai scăzut. Contractul are o durată determinată de patru luni și o valoare de 306.000 lei plus TVA; echipa este coordonată de Horea Popescu.

Rolul societății de avocați a fost acela de a propune mecanisme juridice pentru acordurile de cooperare industrială, nu de a negocia condiții comerciale, iar Cancelaria Prim‑Ministrului nu a contractat și nu a primit consultanță financiară în derularea programului SAFE.

Reacția lui Barna despre responsabilitatea în zona achizițiilor

Tánczos Barna a declarat că nu consideră că vicepremierul Oana Gheorghiu a greșit, motivând că aceasta nu este responsabilă de deciziile privind contractele de achiziție și consultanță din cadrul Cancelariei Prim‑Ministrului sau Secretariatului General al Guvernului.

Vicepremierul a afirmat, totodată, că dacă un consilier onorific ar fi știut că urmează să fie depusă o ofertă din partea firmei sau cabinetului din care provine, ar fi trebuit să se retragă din poziția de consilier onorific în acel moment.