Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat miercuri, la Parlament, că România are nevoie de modificarea Constituției, în contextul blocajului politic legat de desemnarea premierului. După aproape 30 de ani, arhitectura statului ar trebui actualizată şi adusă mai aproape de realitățile României din 2026, a afirmat liderul social-democrat.
Întrebat dacă şeful statului a respectat Constituţia în criza declanşată de desemnarea premierului şi dacă este nevoie de modificări ale legii fundamentale, Grindeanu a spus că discuţia vizează nu doar textul Constituției, ci şi modul în care au fost proiectate şi funcţionează instituţiile statului.
„Arhitectura statului român a fost gândită undeva, la începutul anilor '90, ca an de tranziţie ... şi, începând cu anii 2000, ne-am raportat la o formulă instituţională care a funcţionat aproape trei decenii. După aproape 30 de ani, cred că această arhitectură trebuie actualizată şi adaptată realităţilor de astăzi”, a declarat Grindeanu.
El a adăugat că, punctual despre Constituţie, consideră că este nevoie de o revizuire.
Ce a spus Grindeanu despre arhitectura statului şi revizuirea Constituţiei
În intervenţia de la Parlament, Grindeanu a legat propunerea de revizuire a Constituţiei de o discuţie mai largă despre felul în care a fost proiectată funcţionarea statului în anii de tranziţie şi la începutul anilor 2000. El a susţinut că actualul cadru instituţional a funcţionat, dar că necesită acum o actualizare.
„Cred că trebuie să gândim foarte serios să actualizăm aceste lucruri şi România are nevoie de aşa ceva. Este o discuţie mult mai largă decât doar textul Constituţiei”, a afirmat preşedintele PSD.
Întrebat punctual despre articole sau mecanisme constituţionale care ar trebui modificate, Grindeanu a răspuns afirmativ, fără a detalia schimbările propuse: „Dacă vorbim punctual despre Constituţie, da, e nevoie”.
Un fir mai vechi în PSD privind actualizarea Legii fundamentale
PSD a anunţat anterior constituirea unui grup de lucru pentru a analiza posibile modificări ale Constituţiei. Liderul partidului a precizat că o echipă coordonată de senatorul Robert Cazanciuc funcţionează din februarie 2026 şi urmează să discute teme legate de relevanţa Constituţiei din 1991 pentru realităţile de astăzi.
Grindeanu a menţionat ca exemplu posibil tema regionalizării şi a subliniat că nu s-a discutat, în şedinţele partidului, schimbarea formei de guvernare către o republică parlamentară. El a respins ideea că obiectivul ar fi reducerea atribuţiilor preşedintelui prin revizuire.
În intervenţiile publice, liderul PSD a pus accentul pe necesitatea unei reaşezări a arhitecturii instituţionale, inclusiv printr-o dezbatere parlamentară asupra Constituţiei, şi a arătat că o eventuală reformă trebuie purtată „fără pasiuni”, cu parteneri serioşi de discuţie.
Criza politică şi opinii ale fostelor judecători constituţionali
Pe fondul tensiunilor legate de guvernarea interimară, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a afirmat că Curtea nu oferă consultanţă şi a explicat condiţiile în care s-ar putea ajunge la o sesizare: de exemplu, dacă în cele 45 de zile de interimat nu se propun miniştri cu competenţe depline pentru audieri în Parlament sau dacă Parlamentul nu soluţionează situaţia printr-o moţiune de cenzură.
De asemenea, fostul judecător constituţional Tudorel Toader a precizat că, dacă se solicită un punct de vedere sau o opinie juridică, Curtea va spune că nu are competenţa de a oferi consultanţă, dar a atras atenţia că PSD poate sesiza Curtea cu un conflict juridic de natură constituţională în anumite condiţii legate de raportul Guvern–Parlament.
Toader a explicat diferenţele dintre remaniere şi situaţia în care pleacă în bloc miniştrii dintr-un partid, subliniind că, în cazul schimbării structurii guvernamentale, este necesar votul de încredere pentru întreaga echipă guvernamentală.
Dispute politice şi reacţii
Grindeanu l-a avertizat pe premierul interimar Ilie Bolojan să rămână în limitele atribuţiilor prevăzute de Constituţie, susţinând că un guvern demis are prerogative limitate şi nu poate pune sub semnul întrebării proiecte strategice sau parteneriate internaţionale. El a făcut referire la proiectul de la Doiceşti şi a transmis că acesta trebuie să continue, invocând implicaţii pentru companii naţionale şi pentru parteneriate de finanţare cu componente externe.
Fostul preşedinte Traian Băsescu a criticat propunerea privind înfiinţarea unei „comisii de criză” la nivelul Parlamentului, apreciind că o astfel de iniţiativă nu are fundament constituţional şi ar echivala cu crearea unui mecanism paralel de guvernare.
În intervenţiile publice din iulie, Grindeanu a reluat ideea necesităţii unui „refresh” al arhitecturii statului şi a afirmat că ar fi necesare modificări la nivelul Constituţiei în mai multe locuri, legând această discuţie de teme precum organizarea administrativă şi comasarea unor unităţi administrative cu puţini locuitori. El a insistat că reforma administraţiei înseamnă reorganizare şi digitalizare, nu „concedieri colective”.
În declaraţia de miercuri, la Parlament, Grindeanu şi-a menţinut poziţia politică: după aproape 30 de ani, arhitectura statului - inclusiv dispoziţiile constituţionale - trebuie adaptată la realităţile României din 2026.