Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat joi, 8 octombrie 2026, la Moldova Security Forum de la Chișinău, că militarii români au strâns resturi de la 18 drone în numai trei zile în sud-estul României. El a invocat aceste incidente pentru a cere cooperare regională și includerea Republicii Moldova în eforturile de consolidare a securității pe flancul estic.
Miruță a spus că „în doar trei zile colegii mei au reușit să adune resturi de la 18 drone” și a legat recuperarea acestora de banii și resursele pe care România le consumă din cauza acțiunilor Rusiei. Ministrul nu a datat intervalul de trei zile în care au fost colectate resturile.
Apărare militară și combaterea dezinformării
Ministrul a descris două componente ale războiului: confruntarea militară, în care sunt folosite echipamente pentru atac și apărare, și dezinformarea. El a argumentat că securitatea flancului estic trebuie analizată împreună cu războiul din Ucraina și cu situația Republicii Moldova.
„Nu putem să discutăm despre un flanc estic puternic fără să includem Republica Moldova”, a declarat Miruță. România, vecin direct al Republicii Moldova și membru al Uniunii Europene și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), susține securitatea și modernizarea sectorului de apărare al țării vecine, potrivit comunicatului Ministerului Apărării Naționale despre participarea la forum.
Direcțiile de cooperare prezentate de ministru includ schimbul de informații și de experiență, dezvoltarea capacităților militare și coordonarea răspunsurilor la amenințări. Miruță a cerut și accelerarea înzestrării cu tehnică modernă, legată de dezvoltarea producției locale de apărare, pentru ca modernizarea armatei să fie susținută de o bază industrială mai solidă.
Ce a răspuns despre interceptarea dronelor în Republica Moldova
În plenara forumului, Miruță a fost întrebat despre posibilitatea doborârii dronelor în spațiul aerian moldovean. El a răspuns că România ia în considerare ajutorul pe care îl poate oferi partenerilor de la Chișinău în limitele legii.
Ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, a relatat că autoritățile fuseseră criticate mai întâi pentru cumpărarea radarelor, apoi pentru faptul că dronele detectate nu erau doborâte. El a spus că Guvernul își schimbă abordarea investițiilor în apărare, cumpără echipamente și reformează legislația.
Potrivit lui Nosatîi, sprijinul Uniunii Europene, al NATO și al partenerilor bilaterali accelerează modernizarea. Explicația sa a legat astfel achiziția echipamentelor de schimbările legislative necesare apărării.
Ce cooperare au convenit cele două ministere
Tot pe 8 octombrie, la o întrevedere distinctă de discuția din plen, Miruță și Nosatîi s-au întâlnit la sediul Ministerului Apărării de la Chișinău. Cei doi au convenit extinderea cooperării dintre instituțiile pe care le conduc, potrivit comunicatului ministerului moldovean. Apărarea antiaeriană, schimbul de informații și coordonarea bilaterală s-au aflat printre subiectele abordate.
Discuția despre protejarea spațiului aerian a avut loc în contextul intensificării survolărilor neautorizate ale spațiului aerian moldovean, pe care ministerul le consideră un risc pentru siguranța cetățenilor. Oficialii au pus accent pe folosirea experienței României și pe întărirea capacităților Republicii Moldova de prevenire și răspuns la asemenea amenințări.
Nosatîi a mulțumit pentru sprijinul României în instruirea și pregătirea profesională a militarilor Armatei Naționale, pentru exercițiile comune și pentru contribuția la participarea militarilor moldoveni la EUFOR ALTHEA, misiunea militară a Uniunii Europene din Bosnia și Herțegovina. Miruță a reafirmat disponibilitatea României de a susține modernizarea Armatei Naționale, inclusiv prin mecanismele de asistență ale UE și NATO.
Ce finanțează SAFE și cum poate participa Republica Moldova
La forum, Miruță a afirmat că România și-a sporit investițiile în capacități militare în ultimul an prin SAFE și prin alte instrumente. SAFE, denumirea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei”, finanțează investiții în apărare prin împrumuturi rambursabile acordate statelor membre ale Uniunii Europene.
Potrivit explicațiilor Consiliului UE despre SAFE, mecanismul pune la dispoziție până la 150 de miliarde de euro la nivelul Uniunii, sub formă de împrumuturi cu scadență lungă, pentru investiții prin achiziții comune. Printre domeniile eligibile se află dronele mici, sistemele antidrone și apărarea antiaeriană și antirachetă.
Republica Moldova poate participa la achiziții comune, fiind una dintre țările care au un parteneriat de securitate și apărare cu UE. Împrumuturile SAFE sunt acordate însă numai statelor membre ale Uniunii: pentru Chișinău, mecanismul permite participarea la cumpărarea echipamentelor alături de parteneri eligibili.