PSD a atacat public USR luni seară, după condamnarea în primă instanță a fostei primărițe a Sectorului 1, Clotilde Armand, folosind formula „partidul penalilor și condamnaților în funcții publice” și invocând o rezoluție internă adoptată de USR privind excluderea membrilor condamnați penal în primă instanță.
Într-un comunicat atribuit biroului de presă al PSD, social-democrații au susținut că USR „a căzut în propria minciună” și au afirmat că „regula” din 2024 nu ar fi fost aplicată în cazul lui Armand, după condamnarea pe fond.
În aceeași luare de poziție, PSD a asociat cazul Clotildei Armand cu situația lui Dominic Fritz, despre care comunicatul afirmă că și-ar fi pierdut mandatul de primar „din cauza conflictului de interese”, folosind această referință ca argument pentru acuzația de „dublu standard” la adresa USR.
Condamnarea Clotildei Armand, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, nu este definitivă, iar fosta primăriță a anunțat că va ataca decizia.
Ce a transmis PSD despre USR și despre rezoluția din 2024
PSD a afirmat că USR ar traversa o „criză morală profundă” și a folosit repetat sintagma „partidul penalilor și condamnaților”, prezentând-o drept concluzia politică a condamnării în primă instanță a Clotildei Armand.
În comunicat, PSD a invocat o rezoluție despre care a spus că a fost adoptată „în unanimitate” de Biroul Național al USR în timpul campaniei prezidențiale din 2024. Textul rezoluției, redat în comunicat, prevede: „Orice membru USR care este condamnat penal pentru o infracțiune săvârșită cu intenție, în primă instanță, va fi exclus din partid dacă nu își va da demisia din USR”.
Social-democrații au susținut că, „în pofida condamnării primite de Clotilde Armand”, conducerea USR nu ar fi dispus aplicarea rezoluției și excluderea acesteia, citând și poziția atribuită Clotildei Armand potrivit căreia ar continua activitatea politică în USR pe motiv că pedeapsa nu este cu executare.
PSD a completat atacul politic prin acuzația că USR ar fi cerut, „ani la rând”, ca politicieni din alte partide să se retragă din viața publică „cu mult înainte” ca dosarele lor să fie soluționate definitiv, iar acum ar „ataca” justiția și instanțele.
Ce a decis instanța în dosarul Clotildei Armand
Judecătoria Sectorului 1 București a decis condamnarea Clotildei Armand la 1 an de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei. Instanța a reținut infracțiunea de „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane în formă continuată”, în patru acte materiale.
Potrivit soluției pe scurt citate din minuta instanței, a fost stabilită și o pedeapsă complementară: interzicerea exercitării dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice sau în alte funcții publice, precum și interdicția de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani, care se execută în cazul anulării sau revocării amânării aplicării pedepsei.
Instanța a impus un termen de supraveghere de 2 ani și a dispus confiscarea sumei de 18.720 lei, indicată ca fiind obținută în cadrul proiectului care a stat la baza dosarului.
Decizia nu este definitivă, iar termenul de contestare menționat în minuta citată este de 10 zile. Într-o reacție pe Facebook după condamnare, Clotilde Armand a vorbit despre „ani întregi de hărțuire prin instanțe” și a anunțat că va face apel, afirmând și că nu a produs un prejudiciu financiar în acest dosar.
Contextul: cum a apărut regula USR despre excluderea după condamnarea în primă instanță
Într-un comunicat anterior, USR a anunțat că Biroul Național a votat în unanimitate o rezoluție care prevede excluderea membrilor care primesc condamnări penale în primă instanță, dacă nu își dau demisia din partid și din orice funcție publică.
În același comunicat, USR a arătat că, anterior, statutul partidului prevedea pierderea calității de membru și a funcției publice doar după condamnarea penală definitivă. Elena Lasconi, prezentată drept președinta USR, a fost citată declarând că schimbarea reprezintă „un pas în spate de la primul verdict” și că, dacă verdictul final este altul, persoana „poate să revină fără probleme”.
PSD a folosit acest cadru - rezoluția și criteriul „primului verdict” - ca bază pentru acuzația că USR nu ar aplica propriile reguli în cazul Clotildei Armand, după condamnarea pe fond pronunțată de Judecătoria Sectorului 1.
Dosarul: sesizarea ANI și acuzațiile descrise de parchet
Dosarul care a dus la condamnarea în primă instanță a fost deschis după o sesizare transmisă de Agenția Națională de Integritate (ANI). Acuzația a vizat numirea Clotildei Armand ca manager al unui proiect finanțat din fonduri europene și emiterea unor dispoziții prin care ar fi rezultat majorări ale indemnizației sale.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a explicat, într-un comunicat, traseul anchetei și schimbările de procurori, arătând că plecările au fost legate de transferuri sau detașări. Același comunicat citează momentul sesizării ANI (raport de evaluare transmis la 4 noiembrie 2022) și pașii procedurali: începerea urmăririi penale in rem, continuarea urmăririi penale față de persoană și schimbarea încadrării juridice, cu reținerea formei continue în patru acte materiale.
În privința sumelor, descrierea parchetului indică un total de 18.720 lei (venituri brute) ca majorări ale indemnizațiilor lunare în perioada menționată în dosar, în legătură cu proiectul „Îmbunătățirea capacității administrative locale privind dezvoltarea, implementarea și promovarea măsurilor anticorupție”.
În comunicat, PSD face referire la Dominic Fritz, descris în text drept „condamnatul Fritz”, și afirmă că acesta și-ar fi pierdut mandatul de primar „din cauza conflictului de interese”, utilizând această mențiune pentru a susține acuzația de dublu standard la adresa USR.