Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că România are nevoie de un concept unitar de apărare împotriva dronelor înainte ca Parlamentul să modifice legislația, iar elaborarea acestuia trebuie făcută cu consultarea tuturor instituțiilor relevante, inclusiv a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). El a legat această necesitate de discuțiile recente din Comisia de apărare a Senatului, pe care le-a descris drept începutul unui proces mai amplu de adaptare la noile riscuri.
Declarația ministrului vine după mai multe episoade în care autoritățile au gestionat incidente asociate dronelor, atât în zona Mării Negre, cât și în proximitatea frontierei estice. Aceste situații au inclus intervenții operative, evacuări și operațiuni de monitorizare militară, elemente care cresc nevoia de reguli mai clare și de o arhitectură coerentă de răspuns.
Predoiu a apreciat că o legislație „adaptată acestor pericole” trebuie construită pe premise concrete: natura militară a amenințărilor, analiza incidentelor în care dronele au ajuns în marea teritorială sau în zona economică exclusivă ori pe teritoriul național, capacitățile de detecție existente, mijloacele tehnice și bugetele instituțiilor, precum și obligațiile prevăzute de cadrul legal în vigoare.
Ce a cerut Predoiu înainte de schimbarea legilor
Ministrul interimar a spus că dezbaterea din Comisia de apărare a Senatului despre pericolul dronelor, raportat la legislația în vigoare, „trebuie să fie doar un prim pas” în demersul de adaptare a legilor la amenințările militare reprezentate de drone.
Predoiu a formulat ordinea pe care o consideră necesară: „Înainte de elaborarea legislației este necesară elaborarea unui concept de apărare privind dronele raportat la natura și complexitatea acestei noi amenințări, cu consultarea tuturor instituțiilor, inclusiv a CSAT, bineînțeles”.
El a precizat că Ministerul Afacerilor Interne va participa la discuțiile parlamentare, dacă va fi invitat, având „misiunea clară” de a pune la dispoziție informații despre evenimentele înregistrate și despre capacitățile și tehnica aflate la dispoziția MAI sau a altor instituții.
Incidente recente invocate în spațiul public și reacția operativă
În iunie 2026, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a descris un incident din Portul Constanța: „a avut loc o explozie a unei drone maritime” în Dana 78 la ora 10:28, iar o sesizare inițială fusese făcută în jurul orei 06:00. Zona a fost limitată, iar autoritățile au izolat perimetrul și au evacuat imediat aria apropiată atunci când s-a evaluat că drona ar putea exploda.
Potrivit lui Raed Arafat, după explozie a fost activat Planul Roșu de intervenție și au fost alocate resurse: 80 de cadre din cadrul ISU Constanța, 8 autospeciale de stingere, o mașină de terapie intensivă, 10 ambulanțe de prim-ajutor, 2 ambulanțe pentru multiple victime, o unitate CBRN și 4 ambulanțe SAJJ. Au fost implicate și misiuni de recunoaștere cu elicopterul, iar autoritățile au emis mesaje Ro-Alert pentru Constanța și Tulcea, recomandând evitarea zonei de coastă pe o distanță de 1 km.
Președintele Nicușor Dan a afirmat că autoritățile ucrainene au anunțat România înainte ca o dronă deviată la țărmul Mării Negre să se autodetoneze și a subliniat că, „în momentul în care (drona) s-a autodetonat, toată lumea era plecată”. El a spus că urma să discute cu instituțiile responsabile „din zona marină de apărare națională” pentru a clarifica contextul, echipamentele și eventualele lipsuri.
De ce contează procedurile și capacitățile, potrivit explicațiilor MApN
Generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitor al comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, a declarat că „situația este sub control” și că România „nu este atacată”, ci se confruntă cu efectele unui conflict desfășurat în imediata apropiere a frontierei, cu consecințe asupra populației din zonă.
Maxim a explicat aplicarea procedurilor, inclusiv alertarea și decolarea aeronavelor din serviciul de luptă Poliție Aeriană - două F-16 și un elicopter IAR 330 Puma SOCAT - și a arătat că, în cazul dronelor de mici dimensiuni care zboară la altitudini reduse, timpul pentru identificare și decizie poate fi „extrem de scurt”. El a subliniat riscurile angajării unui obiect aerian deasupra unei zone urbane, din cauza potențialului impact al resturilor asupra populației și infrastructurii.
Generalul a oferit și repere temporale pentru drona asociată incidentului de la Galați: ar fi fost descoperită la 01:46 la 19 km est de Reni, ar fi intrat în spațiul aerian românesc la 01:52 și ar fi fost pierdută de pe radar la 01:56, după circa 10 km parcurși în spațiul național.
Cătălin Predoiu a afirmat că MAI va contribui la dezbateri cu „propria sa viziune” asupra viitoarei arhitecturi de răspuns și că va coopera „loial” cu instituțiile implicate, în limitele competențelor legale și ale capacităților tehnice aflate în operare.