Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cere Guvernului să aloce urgent resurse logistice și Parlamentului să adapteze rapid legislația pentru contracararea amenințărilor hibride. El susține că aceste amenințări cresc în intensitate și frecvență, dar recunoaște că numeroase alte nevoi legitime apasă asupra bugetului.
Predoiu a făcut apelul la deschiderea NATO Hybrid Symposium 2026, desfășurat la București în 15–16 octombrie. Ministerul Afacerilor Interne a publicat intervenția într-un comunicat din 17 octombrie.
Solicitările privesc atât mijloacele de care dispun instituțiile, cât și cadrul legal în care acestea răspund amenințărilor. Comunicatul nu anunță o alocare bugetară aprobată și nu precizează sume, echipamente, proiecte de lege sau un calendar al modificărilor cerute.
Avertismentul ministrului și presiunea asupra bugetului
Predoiu a avertizat că, în lipsa intervențiilor cerute Guvernului și Parlamentului, capacitatea instituțiilor de a menține siguranța va fi afectată pe termen mediu și lung:
„Fără aceste intervenții din partea Guvernului și a Parlamentului, cei aflați sub Tricolor, indiferent de instituție și de linia de apărare, nu vor putea menține, pe termen mediu și lung, nivelul de siguranță necesar.”
Ministrul a recunoscut legitimitatea nevoilor care concurează pentru finanțare: „Știu că «plouă» cu nevoi și solicitări din toate direcțiile și nu discut aici legitimitatea lor. Sunt conștient de starea în care se află bugetul”.
El a argumentat că apărarea militară și civilă, securitatea națională și ordinea publică sunt condiții pentru desfășurarea normală a activităților economice, sociale și politice. Prin acest rol al instituțiilor de siguranță în funcționarea societății și-a justificat cererea de resurse, în pofida constrângerilor bugetare.
Ce sunt amenințările hibride și de ce implică autorități civile și militare
Amenințările hibride combină mijloace militare și nemilitare, folosite deschis sau clandestin. Potrivit explicației NATO, actualizate la 29 ianuarie 2026, acestea pot include dezinformarea, atacurile cibernetice, presiunile economice și folosirea unor grupări armate neregulate sau a forțelor militare regulate.
Alianța arată că asemenea metode urmăresc destabilizarea societăților și estomparea graniței dintre pace și război. Ele pot viza instituțiile politice, pot influența opinia publică și pot afecta securitatea cetățenilor. Diversitatea acestor instrumente explică de ce pregătirea și răspunsul implică atât autorități civile, cât și militare.
Răspunsul descris de NATO include schimbul și analiza informațiilor, protecția infrastructurii critice, apărarea cibernetică și pregătirea civilă. La cererea statelor membre, Alianța sprijină identificarea vulnerabilităților naționale și întărirea capacității de a face față amenințărilor. Exercițiile urmăresc inclusiv modul în care sunt luate deciziile și coordonate intervențiile militare și nemilitare.
Structurile implicate și cooperarea dintre aliați
Predoiu spune că Ministerul Afacerilor Interne a depus eforturi considerabile pentru contracararea amenințărilor hibride prin Direcția Generală de Protecție Internă, Poliția de Frontieră, inclusiv Garda de Coastă, Poliția Română și structurile pentru situații de urgență. El a invocat cooperarea acestora cu celelalte instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și cu Administrația Prezidențială.
Simpozionul, găzduit pentru prima dată la București, a reunit experți și reprezentanți ai statelor aliate și partenere. NATO și Uniunea Europeană au contribuit la schimbul de experiență și de practici pentru anticiparea, identificarea și contracararea acțiunilor hibride, potrivit MAI.
În acest cadru, Predoiu a susținut necesitatea coordonării dintre aliați și a cooperării instituționale pentru protejarea instituțiilor democratice, a infrastructurilor critice și a cetățenilor.