Senatorul Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a reacționat public la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale a României, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, în contextul discuțiilor generate de o întâlnire relatată ca având loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
În declarația sa, Peiu a afirmat că „modul ambiguu” în care cei doi s-ar fi referit la discuție „nu face decât să justifice neîncrederea în principalele instituții ale statului” și a susținut că „Curtea Constituțională se dovedește a fi doar un biet instrument politic”.
Reacția vine după ce Curtea Constituțională a transmis, printr-o precizare publică, că președinta instituției „respinge ferm și categoric” orice speculație potrivit căreia ar fi discutat cauze aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal; Curtea a arătat, totodată, că nu neagă că întrevederea a avut loc.
Ce a spus Petrișor Peiu despre întâlnire
Petrișor Peiu a susținut că felul în care Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan au vorbit despre întâlnire ar alimenta neîncrederea publică în instituții.
„Curtea Constituțională se dovedește a fi doar un biet instrument politic, la dispoziția partidului care a numit judecătorii”, a declarat Peiu.
În aceeași intervenție, el a descris situația drept „monstruozități antidemocratice” și a afirmat: „Un stat în care se întâmplă asemenea monstruozități antidemocratice este un stat eșuat”.
Precizarea CCR și solicitările de clarificare
Curtea Constituțională a anunțat că președinta Elena-Simina Tănăsescu „respinge ferm și categoric” speculațiile potrivit cărora ar fi discutat cu Ilie Bolojan cauze aflate pe rolul Curții în afara cadrului legal.
În același context, au circulat informații despre o întâlnire care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, în perioada în care Curtea urma să reia dezbaterile pe sesizări de neconstituționalitate referitoare la „Legea integrității”.
Deputatul PSD Mihai Fifor a cerut Curții să explice împrejurările întâlnirii și temele abordate, motivând că „momentul, locul și poziția instituțională” a celor implicați ridică întrebări care trebuie lămurite public.
Reacțiile din sistemul judiciar
Președinții curților de apel au transmis că este necesară clarificarea informațiilor privind întrevederea și au susținut că lipsa de transparență în jurul unor astfel de întâlniri este „profund inadecvată standardelor” unei jurisdicții constituționale.
Aceștia au invocat exigențe legate de independență, imparțialitate și transparență și au cerut clarificări privind existența și cadrul întâlnirii, motivul desfășurării ei în biroul președintelui Senatului, precum și scopul și temele discutate.
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, la rândul său, că informațiile apărute despre întrevedere au generat „întrebări legitime” și că este necesară o clarificare publică pentru protejarea autorității Curții Constituționale și pentru menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale.
Contextul mai larg invocat în spațiul public
În paralel cu această dispută, Curtea urma să se pronunțe asupra sesizării privind Legea biodiversității, contestată de AUR; pronunțarea a fost amânată anterior pentru 17 august 2026.
În cadrul dezbaterilor despre strategia de biodiversitate, Ilie Bolojan anunțase retragerea unei hotărâri de guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, invocând miza financiară legată de PNRR și termenul de 31 august 2026; expunerea financiară asociată jalonului din PNRR a fost estimată la aproximativ 972 de milioane de euro.
Pe fundalul discuțiilor despre independența Curții, un reper de context invocat a fost și poziția exprimată de Elena-Simina Tănăsescu într-un interviu, în care a afirmat că judecătorii constituționali au obligația de „nerecunoștință” față de cei care i-au numit și că nu a avut „niciodată” presiuni sau intervenții directe ori indirecte asupra deciziilor Curții.