Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat marți, 28 iulie 2026, decizia de retragere a hotărârii de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, după plângerea prealabilă formulată de Partidul Social Democrat.
El a precizat că prevederile strategiei fac obiectul unui proiect de lege depus marți, 28 iulie 2026, la Senat.
Premierul interimar a legat subiectul de riscul financiar asociat Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), arătând că strategia este un jalon asumat de România, Jalonul 31 al PNRR.
Anunțul lui Ilie Bolojan și miza financiară invocată
Ilie Bolojan a susținut că „pentru mine și pentru Guvern nu există interes politic deasupra intereselor României” și că, atunci când sunt în joc fonduri importante, Executivul nu își poate asuma riscul unor pierderi mari.
El a afirmat că adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 reprezintă un jalon în cadrul PNRR (Jalonul 31) și că neîndeplinirea acestui angajament ar atrage o penalitate financiară în valoare de 972.455.220 euro.
Bolojan a precizat că jalonul a fost îndeplinit prin hotărârea de Guvern adoptată în ședința din 23 iulie 2026, cu avizul Ministerului Justiției, în aplicarea prevederilor capitolului Mediu din Programul de guvernare și pentru respectarea angajamentelor externe asumate de România.
Totodată, premierul interimar a afirmat că PSD a declanșat proceduri de suspendare și anulare în justiție împotriva mai multor hotărâri de Guvern, inclusiv a celei privind strategia, și a adăugat că trei dintre hotărârile atacate vizează obligații asumate în contul fondurilor europene nerambursabile.
Ce a fost adoptat pe 23 iulie și ce prevede strategia
Hotărârea de Guvern adoptată în ședința din 23 iulie 2026 precizează că Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 aliniază România la cadrul global și european în domeniu și stabilește direcții de acțiune pentru perioada 2026-2030.
Documentul oficial indică faptul că strategia reprezintă un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (Jalonul 31) și menționează o penalitate financiară în valoare de 972.455.220 euro în cazul neîndeplinirii angajamentului.
Strategia urmărește cele patru obiective strategice stabilite la nivel global în cadrul Cadrului Global Kunming-Montreal: conservarea și restaurarea ecosistemelor, utilizarea durabilă a biodiversității, accesul la resurse genetice și împărțirea echitabilă a beneficiilor, precum și consolidarea mijloacelor de implementare.
Obiectivele naționale sunt transpuse într-o anexă unică care integrează Planul Național de Acțiune și elementele de monitorizare; aceasta include acțiuni concrete, instituții responsabile, termene de implementare, surse de finanțare și indicatori de rezultat și performanță.
Principalele direcții de intervenție prevăzute de strategie vizează extinderea și consolidarea rețelei de arii naturale protejate în raport cu țintele de 30% și 10%, restaurarea ecosistemelor degradate, îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor, controlul speciilor alogene invazive și integrarea biodiversității în sectoare precum agricultură, silvicultură, energie și infrastructură.
Reacția PSD și pașii anunțați în plan juridic
Sorin Grindeanu, președintele PSD, i-a cerut premierului interimar Ilie Bolojan să retrimită în Parlament proiectul de hotărâre privind strategia și l-a avertizat că va fi „unicul vinovat” dacă România va pierde un miliard de euro din fondurile PNRR.
Grindeanu a declarat că PSD a depus pe 27 iulie 2026 plângeri prealabile împotriva hotărârilor adoptate în ședința de Guvern din 23 iulie 2026, adăugându-le altor hotărâri contestate și ridicând, în opinia sa, totalul la 12 plângeri prealabile.
În expunerea sa, liderul PSD a motivat demersul prin susținerea că hotărârile adoptate depășesc limitele constituționale și legale ale mandatului unui Guvern demis, fiind promovate politici noi și exercitate atribuții ministeriale după expirarea termenului de 45 de zile.
Grindeanu a anunțat că PSD va sesiza Curtea de Apel București pentru suspendarea executării hotărârilor publicate, a cerut retragerea hotărârilor de Guvern și trimiterea proiectelor în Parlament.
El a mai spus că Parlamentul ar urma să dezbată cu celeritate proiectul și a enumerat preocupări legate de posibile blocaje pentru marile proiecte de infrastructură de transport, capacitățile de producție a energiei hidro și exploatarea resurselor de gaze din Marea Neagră.