Sari la conținut

Peiu: AUR va încerca o moțiune dacă Guvernul își angajează răspunderea pe reforma administrativă. Cere includerea Bucureștiului

Petrișor Peiu vorbește la microfon, cu ambele mâini ridicate, în fața unui panou al Alianței pentru Unirea Românilor.
Petrișor Peiu
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat luni, 9 noiembrie 2026, că partidul va încerca să depună o moțiune de cenzură dacă Guvernul își angajează răspunderea pentru reforma administrativ-teritorială. Senatorul cere dezbatere și negociere în Parlament, precum și o reorganizare națională care să includă Bucureștiul.

La 26 octombrie, președintele PSD, Sorin Grindeanu, anunțase că îi va propune premierului angajarea răspunderii Guvernului pentru reforma administrativ-teritorială și reorganizarea instituțiilor centrale.

Peiu cere dezbatere și o singură administrație pentru București

La conferința de presă, Peiu a susținut că amploarea schimbărilor impune un parcurs legislativ obișnuit, cu timp pentru dezbatere publică și politică. El a cerut consens parlamentar și a spus că propunerea de reformă inclusă în programul de guvernare al AUR trebuie discutată cu celelalte partide.

Senatorul critică restrângerea reorganizării la localitățile mici. A invocat 479 de localități care, potrivit lui, însumează aproximativ 700.000 de locuitori, o populație pe care a comparat-o cu cea a două sectoare bucureștene.

Pentru București, Peiu propune înlocuirea celor șapte administrații — Primăria Generală și cele șase primării de sector — cu una singură. El consideră inechitabilă concentrarea schimbărilor asupra comunităților mici și a comparat-o cu o regulă ipotetică prin care proprietarii de garsoniere ar plăti impozit, iar cei de vile ar fi scutiți.

Peiu contestă și urgența procedurii: estimează că o eventuală reformă s-ar aplica „probabil, începând cu septembrie 2028”. În opinia sa, acest interval permite dezbaterea și negocierea proiectului înaintea adoptării.

Ce ar evalua PSD: bugetele primăriilor și accesul locuitorilor la servicii

Europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru reformă, a prezentat tot pe 9 noiembrie șase criterii propuse pentru evaluarea administrațiilor locale. Acestea ar forma un sistem de punctaj care să indice ce unități administrativ-teritoriale pot funcționa în actuala organizare și unde ar fi necesare reorganizări sau comasări.

Primele două criterii privesc populația și evoluția demografică, respectiv sustenabilitatea economică. Pentru aceasta din urmă, grupul propune compararea veniturilor proprii cu cheltuielile primăriilor și evaluarea gradului de colectare a taxelor și impozitelor locale.

Capacitatea administrativă ar fi măsurată prin competențele administrației, investițiile realizate și fondurile atrase. Conectivitatea ar urmări distanțele și legăturile cu infrastructura de transport, spitalele ori serviciile de pompieri.

Accesibilitatea ar evalua accesul oamenilor la școli, dispensare, grădinițe, creșe și servicii medicale. Al șaselea criteriu privește serviciile publice locale: apă, canalizare, gaze, iluminat și transport în comun. Evaluarea propusă ar cuprinde astfel atât resursele administrațiilor, cât și serviciile disponibile locuitorilor.

În mecanismul descris de Benea, comitete județene organizate în jurul instituției prefectului ar consulta autoritățile locale și ar transmite propunerile de reorganizare către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării. Grupul urmărește obținerea unor administrații cu o capacitate mai mare de a oferi servicii și de a accesa finanțări pentru investiții.

Benea a explicat că desființarea unei primării ca instituție nu presupune dispariția satului sau a localității respective. În privința aleșilor locali, el a precizat că, în viziunea grupului de lucru, primarii trebuie să își încheie actualele mandate în 2028.

Coordonatorul grupului susține însă pregătirea rapidă a reformei, invocând alegerile din 2028 și timpul necesar administrațiilor pentru accesarea finanțărilor europene din cadrul 2028–2034. Benea a spus că grupul își propune să încheie documentul în luna martie.

Ce presupune moțiunea legată de angajarea răspunderii

Procedura contestată de AUR leagă adoptarea proiectului de menținerea Guvernului în funcție. Potrivit articolelor 113 și 114 din Constituție, inițierea unei moțiuni de cenzură cere cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor. Pentru adoptare este necesar votul majorității deputaților și senatorilor, în ședință comună.

Dacă Guvernul își angajează răspunderea asupra unui proiect de lege, moțiunea poate fi depusă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului în Parlament. Dezbaterea moțiunii are un termen distinct: are loc după trei zile de la prezentarea acesteia în ședința comună a celor două Camere.

Angajarea răspunderii permite și o excepție de la restricția privind moțiunile succesive. Semnatarii unei moțiuni respinse, care în mod obișnuit nu mai pot iniția alta în aceeași sesiune, pot face acest lucru dacă Guvernul recurge la procedura prevăzută de articolul 114.

Dacă moțiunea este adoptată, Guvernul este demis. Dacă Executivul nu este demis în condițiile articolului 114, proiectul prezentat, cu eventualele amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat.

Etichete
Semnalează o greșeală