Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) anunță că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Luca Niculescu indiferent dacă Executivul își angajează răspunderea pentru rectificarea bugetară. George Simion invocă rolul opoziției, iar Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, spune că partidul va merge înainte cu demersul, fără să nominalizeze însă un partener parlamentar.
„Dacă Guvernul nu își asumă răspunderea, tot va avea o moțiune de cenzură din partea noastră”, a declarat Peiu într-o conferință de presă. Simion a spus, cu aceeași ocazie, că AUR va avea față de cabinetul Niculescu aceeași atitudine de contestare pe care a avut-o față de Guvernul Bolojan.
Disputa privește inclusiv felul în care ar putea fi adoptată rectificarea bugetară, adică ajustarea veniturilor și cheltuielilor prevăzute pentru anul în curs. Prin angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege, Guvernul leagă adoptarea acestuia de propria menținere în funcție: parlamentarii îl pot demite dacă adoptă o moțiune de cenzură în condițiile Constituției.
Peiu: AUR poate vota și o moțiune depusă de alte partide
Întrebat într-un interviu la Digi24 cu cine s-ar alia AUR pentru acest demers, Peiu a răspuns că nu știe. El a spus că partidul a mai depus moțiuni fără PSD sau alte formațiuni și că eventualul sprijin depinde de decizia acestora: „Când vor decide să se alăture, noi vom fi acolo”.
Peiu i-a răspuns și liderului Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Kelemen Hunor, care considera improbabilă asocierea altor partide cu AUR pentru demiterea cabinetului. Senatorul l-a acuzat că are „o fixație cu AUR” și a invocat posibilitatea ca partidul său să susțină inițiativa altora: „Dacă depun ei o moțiune de cenzură și noi o votăm, ce o să facă atunci?”.
Întrebat despre cooperarea cu Partidul Social Democrat (PSD) pentru chemarea premierului în Parlament, Peiu a respins calificarea ei drept alianță: „Este o înțelegere făcută pe subiectul ăsta”.
În privința angajării răspunderii, liderul senatorilor AUR a prezentat contestarea prin moțiune drept regula politică a partidului. A amintit totuși o excepție: potrivit lui, AUR nu a folosit acest instrument în cazul legii prin care au fost reglate salariile magistraților, deoarece nu a considerat necesar.
Critica sa privește frecvența folosirii procedurii. Peiu susține că angajarea răspunderii poate fi acceptabilă democratic doar dacă Guvernul recurge la ea cu reținere și echilibru.
UDMR își condiționează sprijinul pentru Guvern
Kelemen Hunor a explicat, într-un interviu pentru Digi24 publicat pe 26 octombrie, că acordul UDMR cu Luca Niculescu privește învestirea cabinetului și susținerea punctuală a acestuia. Liderul formațiunii a precizat că documentul nu este un acord de coaliție.
Potrivit lui Kelemen, angajamentul de a nu susține o moțiune de cenzură în primele șase luni depinde de respectarea acordului și a principiilor bunei guvernări. Printre temele incluse în înțelegere a enumerat rectificarea bugetară, ținta de deficit pentru anul următor, bugetul pentru 2027 și protejarea minorității maghiare în educație, cu respectarea legislației.
El a justificat votul pentru învestire prin nevoia unui guvern cu puteri depline, care să poată face rectificarea și să asigure plățile pentru ministerele unde, potrivit explicațiilor sale, fondurile deveniseră insuficiente.
Kelemen a păstrat deschisă posibilitatea semnării sau votării unei moțiuni alături de alte partide dacă apar probleme neprevăzute ori dezacorduri care se agravează, deși a spus că nu se așteaptă la o asemenea evoluție în perioada imediată. UDMR nu are singură semnăturile necesare pentru inițiere, a precizat el.
În evaluarea sa, demiterea cabinetului ar necesita voturile AUR, iar Uniunea Salvați România (USR) și UDMR nu doresc o asociere cu această formațiune. Despre Partidul Național Liberal (PNL) a spus că presupune aceeași poziție. Estimarea sa că Guvernul va rămâne până la alegerile din 2028 se sprijină pe dificultatea de a forma o majoritate pentru demitere.
Ce separă inițierea moțiunii de demiterea cabinetului
Articolele 113 și 114 din Constituție stabilesc praguri diferite pentru inițiere și adoptare. O moțiune de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor. Pentru demiterea Guvernului este necesar votul majorității numărului total al parlamentarilor, în ședință comună.
În procedura obișnuită, moțiunea se dezbate după trei zile de la prezentarea ei în ședința comună. Dacă Guvernul își angajează răspunderea, moțiunea trebuie depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, declarației de politică generală sau proiectului de lege asupra căruia și-a angajat răspunderea.
Dacă moțiunea este adoptată, Guvernul este demis. Dacă nu este demis în procedura angajării răspunderii asupra unui proiect de lege, proiectul se consideră adoptat, inclusiv cu amendamentele acceptate de Executiv.
Există și o limită pentru repetarea demersului: parlamentarii care au semnat o moțiune respinsă nu mai pot iniția alta în aceeași sesiune. Constituția prevede însă o excepție atunci când Guvernul își angajează răspunderea.