Primarul municipiului Craiova și președinta Asociației Municipiilor din România (AMR), Lia Olguța Vasilescu, a reacționat public după declarațiile ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, privind sporul pentru gestionarea fondurilor europene, inclus în proiectul noii legi a salarizării.
Disputa are două mize: cine ar urma să poată beneficia de sporul de până la 40% și cum se aplică procentul în administrația locală, astfel încât să nu apară diferențe considerate inechitabile.
În intervențiile sale, Pîslaru a spus că „nu se pune problema” ca miniștrii sau secretarii de stat să beneficieze de sporul de 40% și a afirmat că structurile asociative ale autorităților locale au cerut explicit menținerea sporului, menționând-o pe Olguța Vasilescu drept voce care ar fi calificat tema ca „linie roșie” pentru municipii.
Ce a spus Dragoș Pîslaru despre spor și consultări
Dragoș Pîslaru a declarat că demnitarii de la nivel central (miniștri și secretari de stat) nu vor beneficia de sporul de 40% pentru gestionarea proiectelor europene, precizând: „Nu se pune problema ca secretarii de stat sau miniştrii să beneficieze de acest spor. Rămân lucrurile exact cum au fost şi până acum”.
Ministrul interimar a legat menținerea sporului de solicitările autorităților locale, afirmând că a existat „o solicitare expresă” ca statutul acestui spor să nu fie schimbat și că, „în numele Asociaţiei Municipiilor din România”, Lia Olguța Vasilescu ar fi precizat că acesta este o „linie roşie” pentru municipii.
În același cadru, Pîslaru a susținut că extinderea sporului către demnitarii centrali „nu este cazul”.
Cum îl contrazice Lia Olguța Vasilescu și ce cere pentru aplicare unitară
Într-o postare pe Facebook, Lia Olguța Vasilescu a afirmat că discuțiile despre spor au fost prezentate distorsionat și a spus că AMR a analizat varianta proiectului și a cerut public modificarea unor prevederi, indicând data de 3 iunie 2026 pentru o conferință de presă în care ar fi formulat aceste solicitări.
Vasilescu a descris, din perspectiva sa, o problemă de arhitectură a proiectului: reducerea sporului de la 40% la 20% pentru primari, viceprimari, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, în timp ce pentru alți angajați din administrația locală sporul ar rămâne la 40%. În acest context, ea a susținut că s-ar putea ajunge la situația în care „angajații din primării și consilii județene ar avea veniturile mai mari decât ale conducătorului instituției”.
Pe această linie, Olguța Vasilescu a cerut aplicarea unitară a procentului: „Și am mai spus că fie sunt 20 la sută la toți, fie sunt 40 la sută la toți!”.
Tot în mesajul său, ea a invocat și eliminarea unei prevederi pe care o leagă de legea 153/2017, despre plafonarea veniturilor în administrația publică locală, susținând că a cerut menținerea acestei „frâne” pentru a evita „dezechilibre majore”.
Contextul proiectului de lege și miza financiară invocată
Proiectul noii legi a salarizării publice prevede că personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene poate beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază, iar pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și pentru primari și viceprimari, este prevăzut un spor de până la 40% din indemnizația lunară, în limita bugetului aprobat.
Într-o formă actualizată a proiectului, valoarea de referință pentru anul 2027 este de 4.100 lei, iar raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar rămâne 1 la 8. Ministerul Muncii a transmis că proiectul a fost revizuit după consultări și că varianta actuală ar îndeplini condițiile unui jalon din PNRR și ar avea acordul Ministerului de Finanțe, în condițiile respectării traiectoriei fiscal-bugetare.
Pe fondul acestei dezbateri, Lia Olguța Vasilescu a susținut că introducerea unor coeficienți identici în administrația locală ar duce, în opinia sa, la creșteri de cheltuieli salariale și a indicat o estimare de „2,4 miliarde de euro, anual”, asociată cu majorarea deficitului. În același mesaj, ea a calificat proiectul drept „o lege a salarizării proastă” și a respins ideea că AMR ar fi responsabilă pentru problemele pe care le vede în text.
Conform comunicării Ministerului Muncii despre varianta actualizată, legea salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026.
La încheierea mesajului, primarul Craiovei l-a acuzat pe ministrul interimar al Muncii că încearcă să transfere responsabilitatea pentru problemele proiectului către Asociația Municipiilor din România și a reiterat critica privind modul în care, în opinia sa, varianta propusă ar genera dezechilibre în salarizare.