Nicușor Dan a afirmat că a făcut greșeli în negocierile pentru desemnarea premierului, după două tentative eșuate de nominalizare, dar a precizat că nu dorește să detalieze momentele concrete, pentru a nu amplifica tensiunile.
În același timp, președintele a respins ideea unei eventuale suspendări, pe care a descris-o drept o măsură „foarte gravă”, justificabilă doar în situația încălcării Constituției.
Declarațiile sale au fost făcute în contextul negocierilor dintre partide pentru conturarea unei majorități și după consultări la Palatul Cotroceni, consacrate găsirii unei soluții pentru deblocarea situației politice.
Ce a spus despre greșelile din negocieri
Întrebat dacă își asumă erori în procesul negocierilor, Nicușor Dan a răspuns că astfel de momente au existat, dar a subliniat că nu dorește să le detalieze, pentru a nu inflama discuțiile.
„Evident. Toată lumea greșește. Nu contează acum. Interesul meu este ca aceste negocieri să ajungă la un sfârșit și nu vreau să spun lucruri care să inflameze și mai mult”, a declarat președintele.
El a mai spus că prioritatea este ca negocierile să ajungă la un rezultat, într-un moment în care miza declarată este formarea rapidă a unui guvern.
Mesajul despre suspendare și relația cu susținătorii
Pe tema suspendării, Nicușor Dan a respins scenariul și a insistat asupra caracterului excepțional al unei asemenea proceduri.
„Suspendarea președintelui este o chestiune foarte serioasă și nu trebuie să o trivializăm. Suspendarea președintelui este o măsură foarte gravă când președintele încalcă Constituția, nu e cazul de asta”, a spus el.
Totodată, președintele a admis că este posibil să fi greșit în raportul cu cetățenii și cu o parte dintre susținătorii săi, dar a afirmat că a acționat „cu bună-credință”.
„Dincolo de asta, în raportul cu cetățenii, cu simpatizanți, foști simpatizanți, posibil să fi făcut greșeli, însă vreau să-i asigur că tot timpul am acționat cu bună-credință”, a adăugat el.
Contextul politic invocat și pașii ceruți partidelor
Nicușor Dan a indicat drept variantă de lucru un guvern politic minoritar, susținut de un acord parlamentar negociat în prealabil, și a invitat partidele să demareze discuțiile pentru semnarea acestui acord.
El a cerut accelerarea negocierilor, invocând urgența instalării unui guvern „funcțional și stabil”.
Pe fundalul acestor consultări, a fost menționat și faptul că o propunere de guvern condusă de Adrian Veștea a picat la vot în Parlament, iar președintele nu a anunțat imediat o nouă nominalizare.
Nominalizările și explicațiile privind desemnarea premierului
Administrația Prezidențială a anunțat că Nicușor Dan a semnat decretul de desemnare a lui Adrian-Ioan Veștea drept candidat pentru funcția de prim-ministru și, totodată, decretul de revocare a desemnării anterioare a lui Eugen Tomac.
Administrația Prezidențială a transmis că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat, iar în aceste condiții l-a desemnat pe Adrian Veștea.
În declarații ulterioare, Nicușor Dan a arătat că, atunci când l-a desemnat pe Eugen Tomac, avea o „așteptare rezonabilă” că guvernul va trece, iar o așteptare similară a existat și în cazul lui Veștea; el a afirmat că eșecul s-a produs pentru că „niște lideri și-au schimbat opinia între timp”.
În același context, președintele a spus că nu ar fi fost constituțional să se implice în discuțiile politice după desemnare și a cerut partidelor să vină cu o majoritate clară și cu o propunere conturată.
