Sari la conținut

Negrescu cere finanțare și un calendar pentru hub-ul de la Marea Neagră, înaintea vizitei Ursulei von der Leyen

Victor Negrescu la un pupitru cu emblema Parlamentului European, în fața unui fundal albastru cu stelele Uniunii Europene.
Victor Negrescu
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, cere ca vizita Ursulei von der Leyen în România să aducă finanțare, un calendar clar și capacități operaționale pentru hub-ul european de securitate maritimă la Marea Neagră. În mesajul publicat duminică, 8 noiembrie, el solicită un rol central pentru România și, în special, pentru Constanța.

„Primul pas este finanțarea pentru securizarea cablurilor submarine”, a scris Negrescu pe Facebook. El leagă proiectul de protejarea rutelor comerciale, a infrastructurii strategice și a frontierelor europene și spune că l-a susținut prin amendamente la bugetele Uniunii Europene pentru 2026 și 2027.

Președinta Comisiei Europene este așteptată luni, 9 noiembrie, în România, în cadrul unei deplasări în regiunea Mării Negre. Potrivit anunțului Reprezentanței Comisiei Europene în România, are programate întrevederi cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Luca Niculescu. Negrescu propune discutarea a încă două dosare: bugetul european pentru 2028–2034 și întârzierile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Un mecanism civil, dezvoltat de România și Bulgaria

Cu două zile înaintea mesajului europarlamentarului, dezvoltarea hub-ului fusese discutată la întâlnirea ministrului apărării, Ștefan-Radu Oprea, cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu. Potrivit comunicatului din 6 noiembrie, proiectul este operaționalizat gradual, iar Ministerul Apărării Naționale îl sprijină prin expertiză și cooperare între instituții.

Mecanismul are caracter civil și este conceput să funcționeze în complementaritate cu structurile și inițiativele Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) din regiune. La întâlnire au fost discutate schimbul de informații, îmbunătățirea cunoașterii situației de pe mare și protejarea infrastructurilor maritime critice.

România și Bulgaria au elaborat împreună conceptul unei rețele de cooperare între instituții, condusă civil, coordonată de cele două țări și sprijinită de Uniunea Europeană. Aceasta este structura descrisă în raportul comun al Comisiei Europene și al Înaltului Reprezentant pentru politica externă, din 3 iulie 2026.

Practic, hub-ul ar reuni și ar analiza date din mai multe surse, astfel încât autoritățile să poată evalua mai repede situația maritimă și amenințările. Conceptul urmărește conectarea capacităților de supraveghere și monitorizare ale statelor participante și schimbul de informații cu rețele europene. Funcțiile propuse includ protejarea infrastructurii critice și evaluarea comună a amenințărilor pentru gestionarea crizelor civile.

Una dintre legăturile prevăzute este cu mediul comun european de schimb de informații maritime, CISE, implementat de Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă. Proiectul urmărește și siguranța mediului marin, precum și atragerea unor parteneri regionali, inițial Turcia, Ucraina și Republica Moldova.

Ce cere Negrescu pentru bugetul european din 2028–2034

Pentru viitorul buget al Uniunii Europene, Negrescu cere alocări consistente pentru agricultură, coeziune, infrastructură, securitate și dezvoltarea comunităților locale. El solicită evitarea condiționărilor și a reducerii alocărilor, precum și o distribuire echitabilă a fondului de competitivitate. „Interesele României trebuie apărate de acum, nu când deciziile vor fi deja luate”, afirmă europarlamentarul.

Finanțarea securității la Marea Neagră fusese abordată și la întâlnirea din 6 noiembrie. Ștefan-Radu Oprea ceruse ca bugetul pentru 2028–2034 să prevadă resurse adecvate pentru securitatea și apărarea statelor de pe flancul estic, în special din regiunea Mării Negre. Roxana Mînzatu încurajase România să acceseze fondurile europene destinate apărării și securității.

Viitorul cadru financiar multianual se află în negociere. Potrivit Consiliului Uniunii Europene, adoptarea sa necesită unanimitatea statelor în Consiliu, după obținerea acordului Parlamentului European.

În propunerea negociată, planurile naționale și regionale ar reuni finanțări pentru domenii precum agricultura și coeziunea. Fondurile ar fi eliberate numai după aprobarea formală a planurilor de către Comisie și Consiliu și după îndeplinirea jaloanelor și țintelor relevante. Solicitarea lui Negrescu privind condiționările privește, așadar, un mecanism încă negociat.

PNRR: termenul investițiilor și calendarul plăților

În dosarul PNRR, Negrescu cere recuperarea întârzierilor, finalizarea cererilor de plată și soluții pentru evitarea pierderii fondurilor europene. El spune că a solicitat în Parlamentul European mai multă flexibilitate și prelungirea termenelor de închidere a negocierilor privind finalizarea planului.

Calendarul european separă realizarea reformelor și investițiilor de evaluarea cererilor și efectuarea plăților. În comunicarea din 7 octombrie, Comisia preciza că termenul pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din planurile naționale a fost 31 august 2026. Acestea sunt etapele și rezultatele convenite pentru reforme și investiții, pe baza cărora sunt evaluate cererile de plată.

La data acelei comunicări, Comisia evalua cererile finale, iar încheierea plăților către statele membre era prevăzută până la sfârșitul anului 2026.

Etichete
Semnalează o greșeală