Președintele Nicușor Dan consideră că Rusia beneficiază de incertitudinea creată de atacurile asupra coridorului comercial folosit de Ucraina în Marea Neagră. În declarațiile de presă susținute vineri, 16 octombrie 2026, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, el a precizat însă că era prea devreme pentru a dovedi tehnic un atac rus.
Traseul descris de președinte este cel folosit de Ucraina pentru transportul produselor sale, de-a lungul coastelor Ucrainei, României și Bulgariei, către Turcia și mai departe. Potrivit lui Dan, atacurile din cele zece zile anterioare intervenției sale avuseseră loc chiar pe acest coridor.
Întrebat dacă Rusia ar încerca să blocheze traficul comercial prin scumpirea asigurărilor pentru nave, Dan a răspuns:
„E prea devreme să dovedim tehnic că a fost un atac rus, dar intuiția ne spune că beneficiarul acestei situații de incertitudine este Rusia, ăsta este locul la care suntem în momentul ăsta.”
Asigurările mai scumpe și efectul invocat asupra prețurilor
La întrebarea despre pierderile economice dacă situația continuă, președintele a spus că navele din Marea Neagră plătesc asigurări mai mari de câteva luni. Scumpirea invocată de el începuse, așadar, înaintea atacurilor din cele zece zile la care s-a referit la Bruxelles.
Asigurarea reprezintă unul dintre costurile transportului pe mare. Potrivit lui Dan, creșterea acestui cost afectează prețurile din țările din jurul Mării Negre, inclusiv din România. El a condiționat explicit efectul de legătura economiilor respective cu schimburile comerciale afectate: „în măsura în care depind de acest comerț”.
Ajutor temporar pentru protecția navelor
În aceeași intervenție, președintele a descris amenințări cu drone aeriene și navale asupra navelor care circulă în apropierea țărmului românesc. România solicitase aliaților echipamente concrete pentru a răspunde acestor amenințări, a explicat el. Cererea fusese transmisă pe canalul tehnic al militarilor din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), iar contribuțiile fiecărui aliat urmau să fie discutate.
Franța răspunsese în 24 de ore și se oferise să ajute, potrivit președintelui. Echipa română avusese deja o discuție cu echipa tehnică franceză, pentru clarificarea nevoilor României la Marea Neagră și a echipamentelor cu care Franța putea contribui.
Solicitarea urmărea acoperirea perioadei până la sosirea echipamentelor militare deja comandate de România. Dan a indicat termene de livrare de un an și jumătate până la doi ani și jumătate, în funcție de contractele semnate. El a invocat ca precedent ajutorul primit de la șase țări aliate pentru amenințările reprezentate de dronele aeriene din zona Dunării.
Președintele a spus și că avusese o interacțiune foarte scurtă cu omologul ucrainean, Volodîmîr Zelenski, în timp ce echipele celor două țări discutaseră mai amplu despre colaborare. Ucraina avea expertiză pe care o putea pune la dispoziția României, a arătat Dan.