Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat marți, la Palatul Parlamentului, că mandatele șefilor serviciilor de informații ar trebui limitate în timp, argumentând că o asemenea măsură este necesară „pentru sănătatea democrației”.
În același context, Abrudean a cerut reluarea discutării în Parlament a rapoartelor de activitate ale serviciilor, susținând că acestea nu au mai fost analizate de ceva vreme, nu doar în cazul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), ci și pentru SRI și SIE.
Declarațiile vin pe fondul controversei legate de directorul SPP, Lucian Pahonțu, după apariția unor acuzații privind implicarea sa în evenimente din decembrie 1989 și iunie 1990, acuzații pe care acesta le-a respins.
Ce a cerut Abrudean despre rapoartele serviciilor
Mircea Abrudean a afirmat că rapoartele de activitate ale serviciilor se transmit și a indicat că, din perspectiva conducerii Senatului, subiectul ar trebui readus pe agenda parlamentară.
„N-au fost discutate rapoartele de activitate ale serviciilor, după cum bine știți, de ceva vreme. Și nu vorbim doar de SPP, vorbim de SRI și de SIE. Cred că ar fi momentul să trecem la discutarea lor, cu siguranță”, a declarat Abrudean.
Prin această poziție, președintele Senatului a legat tema controlului parlamentar de responsabilitatea conducerii serviciilor și de nevoia unei proceduri de dezbatere efective în Legislativ.
Limitarea mandatelor șefilor de servicii
Abrudean a susținut că mandatele conducerii serviciilor ar trebui limitate în timp, apreciind că o asemenea măsură este compatibilă cu practicile din alte state.
„Cu siguranță, da. Este nevoie, pentru sănătatea democrației, ca mandatele șefilor serviciilor să fie limitate în timp. Cred că așa este corect, cred că asta se întâmplă și în alte țări și noi vom susține asta”, a declarat președintele Senatului.
Abrudean a plasat discuția despre limite de mandat în zona reformelor instituționale, fără a indica un proiect de lege concret sau un calendar parlamentar pentru inițierea modificărilor.
Ce a spus despre Pahonțu și acuzațiile apărute
Întrebat dacă directorul SPP ar trebui să demisioneze sau să fie demis, Mircea Abrudean a răspuns că „fiecare trebuie să răspundă pentru ceea ce a făcut sau ceea ce face” și a adăugat că dezvăluirile și investigațiile trebuie verificate de instituțiile abilitate.
„Eu cred că fiecare trebuie să răspundă pentru ceea ce a făcut sau ceea ce face. În același timp, cred că e nevoie ca orice fel de dezvăluiri, investigații să fie verificate de către instituțiile abilitate, iar în momentul în care există confirmări, evident că vor trebui luate măsuri”, a afirmat Abrudean.
Lucian Pahonțu a respins acuzațiile privind implicarea sa în reprimarea Revoluției din 1989 și a evenimentelor din iunie 1990, afirmând că acestea sunt „neadevărate și lipsite de fundament” și că nu a participat la violențe împotriva manifestanților.
Președintele Nicușor Dan a respins acuzațiile referitoare la Pahonțu, afirmând că șeful SPP nu a participat la reprimarea manifestanților în timpul Revoluției din 1989 sau ulterior.
Context despre funcția de director SPP și discuțiile mai vechi din Parlament
Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază (SPP) din decembrie 2005, fiind numit în funcție de Traian Băsescu, și a ocupat funcția fără întrerupere.
La 2 noiembrie 2024, la împlinirea vârstei de 60 de ani, Pahonțu a fost trecut în rezervă din calitatea de militar, printr-un decret semnat de președintele României.
Potrivit legislației în vigoare, funcția de director al SPP poate fi ocupată și de un civil, cu rang de secretar de stat, iar numirea se face de către președintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Subiectul SPP a fost în atenția Parlamentului și în 2018: pe 20 februarie 2018, Camera Deputaților și Senatul au votat înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind activitatea directorului SPP și modul în care instituția ar fi putut fi implicată în activități care ar fi excedat cadrul legal de funcționare.
Tot în 2018, fostul deputat Liviu Pleșoianu a depus la Camera Deputaților un pachet legislativ prin care propunea ca directorii și adjuncții din mai multe servicii - inclusiv SRI, SIE, SPP și STS - să fie numiți pentru un singur mandat care nu poate depăși durata de patru ani.
Abrudean nu a prezentat un proiect de lege sau un text de inițiativă parlamentară care să detalieze forma concretă a limitării mandatelor invocate: durată, număr de mandate, servicii vizate, procedura de numire și mecanismul de tranziție.