Președintele Nicușor Dan a promulgat luni, 5 octombrie 2026, legea care stabilește pentru acest an un plafon național de 969 de urși bruni: 859 pentru prevenție și 110 pentru intervenție. Actul urmărește prevenirea atacurilor asupra oamenilor și a pagubelor materiale și a fost publicat în aceeași zi în Monitorul Oficial.
Administrația Prezidențială a anunțat semnarea decretului pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021, cadrul legislativ privind intervențiile împotriva atacurilor de urs. Monitorul Oficial consemnează publicarea Legii nr. 190/2026 și a decretului de promulgare nr. 793 în numărul 841 din 5 octombrie. Cele 969 de exemplare reprezintă un plafon autorizat, nu un bilanț al animalelor ucise.
Un plafon anual de peste două ori mai mare decât în 2024
Pentru comparație, Legea nr. 242/2024 aprobase pentru anul 2024 un nivel de prevenție de 426 de urși și unul de intervenție de 55, în total 481. Plafonul de 969 pentru 2026 este astfel de peste două ori mai mare decât cel aprobat pentru 2024.
În expunerea de motive a proiectului depus în decembrie 2025, inițiatorii au invocat o evaluare genetică din acel an, cu o estimare națională de 10.419–12.770 de urși și o medie de aproximativ 11.500. Ei au susținut reducerea efectivelor pentru limitarea atacurilor și a pagubelor asupra gospodăriilor, culturilor și animalelor domestice.
Repartizarea cotelor a combinat, potrivit inițiatorilor, informații despre populația de urși și despre pagube. Numărul de genotipuri identificate, adică profilurile genetice individuale, a avut o pondere de 30% în calcul, iar numărul probelor biologice, de 10%. Alte două ponderi, de câte 30%, au revenit mediei estimărilor locale din 2024 și 2025 și pagubelor raportate în perioada 2023–2025. Dintre cele 749 de fonduri cinegetice analizate, 528 au primit o cotă de cel puțin un exemplar.
Inițiatorii au descris nivelul de prevenție de 859 de animale drept aproximativ 7,5% din populația estimată la circa 11.500. Procentul privește prevenția, separat de cele 110 exemplare pentru intervenție. Ei susțin că măsura va reduce atacurile, pagubele și costurile publice cu despăgubirile și intervențiile de urgență.
Cine poate ucide urșii și ce limite prevede legea
Potrivit textului adoptat după reexaminare, cele 859 de exemplare din nivelul de prevenție sunt repartizate pe județe și pe 528 de fonduri cinegetice, zonele în care este gestionată fauna de interes vânătoresc. Anexa legii stabilește numărul alocat fiecărui fond, împărțind plafonul național în cote locale.
Pentru această categorie, urșii pot fi uciși de vânători, sub coordonarea personalului tehnic de specialitate angajat de gestionarul fondului, prin metodele de vânătoare admise de lege. În cazul celor 110 exemplare din nivelul de intervenție, acțiunile revin personalului tehnic de specialitate angajat al gestionarului, prin metodele „la pândă” și „la dibuit”. Pentru ambele categorii, textul fixează termenul de 31 decembrie 2026.
Legea folosește termenul „recoltare” pentru uciderea animalelor și introduce două interdicții explicite. Nu pot fi recoltate femelele însoțite de pui cu vârsta sub doi ani. De asemenea, uciderea urșilor din cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă potrivit Legii nr. 407/2006.
Există și condiții prin care legiuitorul urmărește păstrarea echilibrului între categoriile de vârstă și sex și protejarea exemplarelor dominante. Pe fondurile cu o cotă de două sau trei animale, cel puțin unul trebuie să aibă o blană evaluată la maximum 400 de puncte CIC, un punctaj folosit pentru evaluarea trofeului. Pe fondurile cu patru sau cinci animale, condiția trebuie îndeplinită pentru cel puțin două exemplare.
Dacă aceste condiții privind punctajul nu sunt respectate, blana și craniul preparate se predau structurii teritoriale a Gărzii Forestiere Naționale și devin proprietatea privată a statului.
Ce garanții ceruse Nicușor Dan înainte de promulgare
Curtea Constituțională a României a respins la 24 iunie 2026 obiecția formulată de șeful statului, constatând constituționalitatea legii în raport cu criticile prezentate. Ulterior, Nicușor Dan a retrimis legea Parlamentului. În cererea de reexaminare datată 7 august, el a recunoscut obiectivul protejării vieții, integrității oamenilor și bunurilor, dar a solicitat garanții pentru aplicarea măsurilor în teren. Camera Deputaților a adoptat din nou legea la 16 septembrie.
Președintele a cerut ca uciderile preventive să prioritizeze urșii obișnuiți cu prezența oamenilor, cu un comportament conflictual documentat sau care intră repetat în zone locuite. În argumentația sa, repartizarea unor cote pe fonduri nu stabilește, singură, care animale trebuie vizate pentru reducerea conflictelor. Selecția ar trebui să țină cont de date locale și de alternativele rezonabile care nu presupun uciderea animalului.
Nicușor Dan a avertizat că o cotă numerică nu ar trebui să devină un obiectiv obligatoriu de realizat sau o formă de vânătoare orientată după valoarea trofeului. A contestat și criteriul punctajului blănii, explicând că acesta poate fi verificat cu precizie după uciderea și prepararea animalului, și a cerut reguli de selecție aplicabile înainte de executarea focului.
O altă solicitare privea un registru electronic național, actualizat în timp real. Fiecare animal ar fi primit un identificator unic, iar registrul ar fi consemnat locul și momentul recoltării, temeiul acesteia, persoanele responsabile, sexul și vârsta, precum și fotografii și probe genetice. Președintele a propus înregistrarea înaintea transportării exemplarului și blocarea automată a unor noi recoltări după atingerea cotei. Modificările din forma finală nu instituie acest registru.
În privința femelelor cu pui, Nicușor Dan a susținut că vârsta exactă a puilor este dificil de stabilit prin observarea de la distanță. A cerut un criteriu observabil, legat de dependența puilor de mamă, sau o procedură obligatorie pentru estimarea vârstei, cu abținerea de la recoltare în caz de incertitudine. Textul final păstrează pragul de doi ani.
Președintele a contestat și prelungirea automată a cotelor în 2027. El a solicitat o evaluare actualizată care să includă recoltările din 2026, mortalitatea din alte cauze, reproducerea, structura populației și evoluția conflictelor. Tot atunci a atras atenția că aplicarea unui plafon anual în lunile rămase din 2026 poate pune presiune pe selecția animalelor și pe capacitatea de control.
Același cadru în 2027, cote de prevenție stabilite anual din 2028
Parlamentul României a păstrat în forma finală aplicarea corespunzătoare a aceluiași cadru și în 2027, inclusiv a nivelurilor de prevenție și intervenție, deși președintele solicitase înlocuirea prelungirii automate cu o evaluare actualizată.
Din 2028, nivelul de prevenție și repartizarea pe județe și fonduri cinegetice vor fi stabilite anual, până la 15 mai, prin ordin al conducătorului autorității centrale care răspunde de vânătoare. Baza prevăzută de lege este studiul genetic privind numărul minim de indivizi, diversitatea genetică și structura populației.