Sari la conținut

Kelemen Hunor propune asumarea legii salarizării și estimează un cost de până la 12 miliarde de lei

Kelemen Hunor vorbește la microfon, în picioare, lângă stâlpi și uși din lemn.
Kelemen Hunor
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Kelemen Hunor a propus miercuri, 28 octombrie 2026, la Parlament, ca o eventuală angajare a răspunderii Guvernului să vizeze legea salarizării și să aibă loc înaintea prezentării proiectului de buget. Președintele UDMR susține că schimbarea legii ar necesita resurse apropiate de simpla indexare a salariilor bugetarilor, dar ar permite și corectarea dezechilibrelor dintre salarii.

În estimarea sa, noua lege ar necesita 10–11 miliarde de lei, cel mult 12 miliarde, în timp ce indexarea salariilor în sistemul existent ar costa 10–11 miliarde. Argumentul său pentru schimbarea legii este că, la o cheltuială de dimensiuni asemănătoare, ar putea fi corectată și ierarhia salarială.

„Dar măcar pui o piramidă corectă şi scoţi dezechilibrele din sistemul actual”, a spus Kelemen Hunor.

În aceeași intervenție, liderul UDMR a cerut Guvernului să găsească bani pentru indexarea pensiilor și a salariilor bugetarilor, invocând inflația din 2025 și înghețarea salariilor. Sumele din comparația sa privesc salarizarea; solicitarea privind pensiile este separată.

De la ce nivel pornesc salariile bugetarilor

Pentru angajații plătiți din fonduri publice, punctul de plecare îl reprezintă restricțiile stabilite pentru 2026. Prin articolul XVI, Legea nr. 141/2025 menține cuantumul brut al salariilor de bază, al soldelor și salariilor de funcție, precum și al indemnizațiilor lunare de încadrare la nivelul din decembrie 2025, dacă persoana ocupă aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții.

Pentru sporuri, indemnizații, compensații, prime și celelalte componente ale salariului brut lunar enumerate la articolul XVII, legea fixează drept plafon nivelul acordat în decembrie 2025. Se aplică aceleași condiții privind păstrarea funcției și desfășurarea activității.

Pensiile: cererea lui Kelemen Hunor și formula legală

Kelemen Hunor a cerut creșterea pensiilor conform legii, indicând inflația din 2025 drept reper. Pentru pensionarii din sistemul public, Legea nr. 141/2025 păstrează însă valoarea punctului de referință la 81 de lei în 2026 și prevede aplicarea din 2027 a dispozițiilor privind indexarea.

Valoarea punctului de referință este suma cu care se înmulțește numărul total de puncte realizat de asigurat pentru calcularea pensiei. Formula de majorare din articolul 84 al Legii nr. 360/2023 include rata medie anuală a inflației și jumătate din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, adică acea creștere rămasă după ajustarea cu inflația.

Majorarea este prevăzută anual, în ianuarie, pe baza indicatorilor definitivi comunicați de Institutul Național de Statistică, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior. Dacă unul dintre indicatori este negativ, se folosește cel pozitiv; dacă ambii sunt negativi, se păstrează ultima valoare a punctului de referință.

Legea limitează și procentul rezultat prin raportare la creșterea veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale sau la rata medie anuală a inflației din ultimii doi ani, prevăzând acordarea procentului cel mai avantajos.

Ce presupune asumarea răspunderii

Procedura propusă de Kelemen Hunor leagă adoptarea proiectului de menținerea Guvernului în funcție. Potrivit articolelor 113–114 din Constituție, Executivul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

O moțiune de cenzură poate fi depusă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului. Dacă este adoptată cu votul majorității deputaților și senatorilor, Guvernul este demis. Dacă Executivul nu este demis în această procedură, proiectul, cu eventualele amendamente acceptate de Guvern, este considerat adoptat.

Etichete
Semnalează o greșeală