Kelemen Hunor consideră că alegerile anticipate discutate în timpul negocierilor pentru formarea Guvernului nu ar fi rezolvat criza politică. Președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) estimează că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ar fi obținut între 35% și 40%, iar Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) ar fi ieșit slăbite. În acest scenariu, spune el, partidul condus de George Simion ar fi trebuit să primească posibilitatea de a forma Guvernul.
Liderul UDMR și-a explicat poziția vineri, 30 octombrie 2026, în interviul realizat de Ioana Constantin pentru emisiunea „Politica Zilei” de la B1 TV. El a susținut decizia președintelui Nicușor Dan de a evita anticipatele, invocând raportul de forțe pe care îl anticipa după un nou scrutin.
„AUR ar fi câștigat între 35 și 40%, eu zic spre 40%, și ar fi fost un PNL mai mic, un PSD mai mic. Nu puteai să nu dai șansa sau posibilitatea formării Guvernului Simion”, a declarat Kelemen Hunor.
Primul loc electoral și majoritatea necesară formării Guvernului
Argumentul lui Kelemen privește guvernarea care ar fi urmat alegerilor: un AUR mai puternic și două partide cu o poziție mai slabă în negocieri. Intervalul de 35–40% este estimarea sa pentru anticipatele care nu au avut loc, iar șansa unui „Guvern Simion” exprimă poziția sa politică asupra acelui scenariu.
Formarea efectivă a unui cabinet depinde de sprijinul parlamentar. Potrivit articolului 103 din Constituție, președintele desemnează candidatul la funcția de prim-ministru după consultarea partidului care are majoritatea absolută în Parlament sau, în lipsa acesteia, a partidelor parlamentare. Candidatul trebuie să ceară încrederea Parlamentului în zece zile de la desemnare, pentru programul și întreaga listă a Guvernului. Învestirea cere votul majorității deputaților și senatorilor, în ședință comună.
Sondajul Avangarde: AUR la 35%, PSD la 26%
Sondajul Avangarde publicat sâmbătă, 31 octombrie, plasează AUR la 35% dintre respondenții care și-au exprimat o opțiune de vot pentru alegerile parlamentare. PSD este cotat la 26%, PNL la 15%, Uniunea Salvați România (USR) la 10%, iar UDMR la 5%. SENS are 4%, SOS România 2%, iar categoria „Altul” însumează 3%.
Cercetarea a fost realizată în perioada 21–26 octombrie, prin interviuri telefonice asistate de calculator, metoda CATI, pe un eșantion de 1.000 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă de eșantionare declarată pentru cercetare este de 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Clasamentul partidelor folosește însă numai răspunsurile celor care au indicat o opțiune de vot, un grup mai mic decât întregul eșantion.
Participanții au fost întrebați cu ce partid ar vota dacă alegerile pentru Parlamentul României ar avea loc duminica următoare. Raportat la totalul populației adulte, graficul Avangarde indică separat 16% care nu știu sau sunt nehotărâți, 17% care declară că nu ar vota și 2% care nu răspund.
În comparația publicată cu cercetarea Avangarde din septembrie, AUR trece de la 36% la 35%, iar PSD de la 23% la 26%. Distanța dintre ele se reduce astfel de la 13 la nouă puncte procentuale. PNL scade de la 16% la 15%, iar USR crește de la 8% la 10%.
Cifra din sondaj și intervalul avansat de Kelemen se referă la situații diferite: cercetarea măsoară intențiile declarate în perioada 21–26 octombrie, iar liderul UDMR estimează ce rezultat ar fi produs anticipatele discutate anterior.
Avangarde a întrebat și despre decizia PNL de a vota învestirea Guvernului Niculescu, deși partidul a anunțat că rămâne în opoziție. Dintre respondenți, 50% au considerat decizia „mai degrabă greșită”, 29% au apreciat-o drept „mai degrabă bună”, iar 21% nu au știut sau nu au răspuns. Aceste procente privesc ansamblul respondenților, nu doar persoanele care au exprimat o opțiune pentru un partid.
Sprijinul pentru Guvernul Niculescu și condițiile UDMR
Pentru Guvernul condus de Luca Niculescu, Kelemen vede un avantaj în dificultatea adversarilor de a reuni voturile necesare demiterii. În evaluarea sa, UDMR, PNL și USR nu pot adopta singure o moțiune de cenzură, iar AUR nu are nici el suficiente voturi. O majoritate pentru înlăturarea Executivului ar presupune, în acest calcul, și sprijinul AUR.
Constituția distinge între inițierea unei moțiuni, pentru care sunt necesare semnăturile a cel puțin unei pătrimi din numărul total al deputaților și senatorilor, și adoptarea ei, care cere votul majorității acestora. Kelemen admite că o moțiune ar putea primi și voturile AUR, dar avertizează că partidele ar trebui apoi să găsească o nouă formulă de guvernare.
El își dorește continuitate până la alegerile din 2028, fără să garanteze acest parcurs: „Asta nu înseamnă că va merge până în 2028, dar eu cred că până în mai 2027, până în iunie, va merge”. Liderul formațiunii a precizat că UDMR s-a angajat să nu susțină o moțiune de cenzură timp de șase luni, cu condiția respectării acordului politic și a principiilor bunei guvernări.
Votul de învestire trebuie urmat de negocieri asupra deciziilor concrete, consideră Kelemen. Fără compromisuri cu partidele care îl susțin, premierul riscă respingerea unor proiecte și modificarea ordonanțelor de urgență în Parlament. Liderul UDMR a invocat rectificarea bugetară ca exemplu de decizie pentru care cere consultarea partenerilor politici înainte de adoptare.