Ilie Bolojan, premier interimar, a declarat miercuri că „e greu de presupus” că un guvern în care s-ar reface coaliția „mai poate funcționa” în actualul context.
În aceeași intervenție, el a indicat ca opțiuni posibile guverne minoritare sau o formulă de guvern „de tip armistițiu”, cu o durată „cât se poate de clară”, ca soluții pentru ieșirea din blocajul legat de absorbția fondurilor europene.
Declarațiile vin după un apel al lui Sorin Grindeanu, în care acesta a spus că va semna acordul politic dacă PNL acceptă să dea votul pentru un guvern PSD.
În intervenția sa, Bolojan a plasat miza imediată pe deblocarea deciziilor guvernamentale, într-un moment în care tema fondurilor europene rămâne una dintre presiunile centrale ale agendei publice.
De ce spune Bolojan că refacerea coaliției ar fi greu de funcționat
Bolojan a descris o schimbare de ton a lui Sorin Grindeanu față de discuțiile precedente și a afirmat că, la o întâlnire anterioară, Grindeanu ar fi condiționat înțelegerea de susținerea, din partea partidelor de dreapta, a unui premier PSD, ceea ce ar fi blocat negocierile.
El a spus că, în prezent, există deschidere și către o formulă de guverne succesive, dar cu solicitarea ca primul pas să fie sprijinul pentru un guvern PSD.
Elementul pe care îl numește „problema de bază” este pierderea încrederii între partidele politice, pe care o plasează „în principal în PSD”. În această logică, el a argumentat că, atunci când ți se cere din nou un vot de încredere pentru un guvern PSD, trebuie cântărite „cât se poate de serios” condițiile care pot fi puse.
Totodată, Bolojan a spus că a fost solicitat un „acord de reciprocitate” valabil „în două sensuri”, invocând nevoia de garanții aplicabile în practică pentru ca instalarea unui guvern să conducă la implementarea măsurilor necesare.
Guverne minoritare sau „armistițiu” politic cu termen limită
În evaluarea sa, Bolojan a afirmat explicit că „e greu de presupus” că o coaliție refăcută „mai poate funcționa” în perioada următoare, din cauza evoluțiilor recente.
Din acest motiv, el a indicat două variante: guverne minoritare sau „o formă de guverne de tip armistițiu”, cu o durată clar stabilită, ca soluții pentru deblocarea absorbției fondurilor europene.
Bolojan a subliniat că un acord politic poate conține clauze diverse, dar eficiența sa depinde de respectarea angajamentelor de către semnatari.
Pentru o formulă de înțelegere, a spus el, este nevoie de discuții aplicate despre ce este acceptabil și ce nu în interiorul fiecărui partid, menționând și rolul președintelui României în găsirea unei formule care să facă „lucrurile să meargă mai bine”.
Contextul mai larg, între presiunea PNRR și poziții mai vechi ale lui Bolojan
Pe linia fondurilor europene, Programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Eugen Tomac include ca obiectiv absorbția integrală a granturilor din PNRR până la 31 august 2026 și depunerea ultimei cereri de plată până la 30 septembrie 2026. Documentul menționează un nivel al absorbției de aproximativ 61% la jumătatea anului 2026.
În același document sunt descrise măsuri precum finalizarea urgentă a unei ultime renegocieri a PNRR, mobilizarea rapidă pentru aprobarea legislației necesare reformelor și instituirea unui sistem strict de monitorizare a progresului investițiilor. În acest cadru, ideea de „armistițiu” cu termen limită, invocată de Bolojan, este legată de deblocarea deciziilor pe termen scurt, în raport cu obiectivele de absorbție.
Într-o declarație din 7 iunie 2026, Bolojan a spus că PNL nu ar vota o formulă în care PSD ar rămâne în guvern cu secretari de stat, chiar dacă miniștrii ar fi tehnocrați, pentru că ar fi „o formă de surogat” al PSD. El a susținut totodată că ar fi „bine ca PSD să aibă răspunderea guvernării” și a afirmat că PSD, împreună cu AUR, ar avea de facto majoritate în anumite voturi parlamentare.
Anterior, într-un interviu din 30 ianuarie 2026, Bolojan declara că „nu va susține o formulă de guverne minoritare” ca metodă de proiectare a stabilității, deși admitea că, dacă actorii politici nu se comportă responsabil, se poate ajunge la guvernare minoritară. În prezent, poziția sa include explicit guvernele minoritare între opțiunile de ieșire din blocaj, alături de un „armistițiu” politic pe durată limitată.
