Comisia Europeană a precizat la 10 noiembrie că va finanța cu până la 50 de milioane de euro constituirea hub-ului de securitate maritimă de la Marea Neagră, coordonat de România și Bulgaria. Obiectivul este ca rețeaua să devină operațională în 2027, potrivit răspunsului oferit la briefingul Comisiei.
Finanțarea fusese anunțată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la București, pe 9 noiembrie. După întâlnirea de la Cotroceni, președintele Nicușor Dan a salutat alocarea pentru accelerarea proiectului comun româno-bulgar. Precizarea Comisiei din ziua următoare stabilește plafonul sprijinului și anul urmărit pentru funcționare.
Separat, România urmează să primească alte 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare în Marea Neagră, potrivit mesajului public al lui Nicușor Dan. Acești bani sunt destinați intervențiilor pentru salvarea oamenilor aflați în pericol pe mare; finanțarea hub-ului susține cooperarea și supravegherea maritimă la nivel regional.
Ce presupune ținta de funcționare în 2027
Următorul pas anunțat de Comisie este formarea unui grup comun de lucru. Acesta va pregăti un concept integrat și un plan de activitate cu rezultate concrete și termene. Anul 2027 este obiectivul de operaționalizare, iar grupul urmează să stabilească etapele necesare pentru realizarea proiectului.
La briefingul din 10 noiembrie, Comisia a legat urgența concretizării hub-ului de intensificarea atacurilor din regiunea Mării Negre. Instituția urmărește ca autoritățile să cunoască mai bine situația de pe mare și să își întărească supravegherea. A salutat, în acest context, cooperarea maritimă mai strânsă dintre România, Bulgaria și Turcia.
O rețea civilă pentru informații maritime și protejarea infrastructurii
România și Bulgaria elaboraseră împreună conceptul proiectului înaintea anunțului financiar din noiembrie. Raportul comun al Comisiei Europene și al Înaltului Reprezentant al Uniunii, din 3 iulie 2026, descrie hub-ul ca pe o rețea de cooperare între instituții, condusă civil, inițiată și coordonată de cele două țări, cu sprijinul Uniunii Europene.
Funcția sa centrală este reunirea și analiza informațiilor din mai multe surse. Conceptul prevede conectarea capacităților de supraveghere și monitorizare ale statelor participante, astfel încât autoritățile naționale și instituțiile europene să poată lua decizii la timp, pe baza unei imagini mai complete a situației maritime.
Rețeaua ar urma să comunice și cu sistemele europene de schimb de informații. Printre legăturile prevăzute se află CISE, mediul comun de schimb de informații maritime implementat de Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă. Practic, sistemele naționale și rețelele europene trebuie să poată transmite și folosi informațiile împreună.
Aceste date ar susține protejarea infrastructurii maritime critice — infrastructura esențială pentru funcționarea regiunii —, evaluarea comună a amenințărilor și gestionarea crizelor civile. Conceptul include și siguranța mediului marin, precum și întărirea capacității instituțiilor de a coopera în fața amenințărilor.
Raportul din iulie urmărea atragerea, într-o primă etapă, a Turciei, Ucrainei și Republicii Moldova. Ca pas ulterior, prevedea cooperarea cu alte platforme maritime și cu grupurile de combatere a minelor din Marea Neagră. Participarea acestor parteneri și legăturile dintre structuri fac parte din proiectul descris în document.
Miza pentru transport, energie și reconstrucția Ucrainei
La declarațiile comune de la Cotroceni din 9 noiembrie, Nicușor Dan a explicat că securitatea Mării Negre contează pentru comerțul global, pentru coridorul de transport și pentru energia Europei. El a legat siguranța regiunii și de posibilitatea unei păci stabile în Ucraina și a unei reconstrucții eficiente a țării.
Președintele a invocat incursiunile cu drone, sabotajul, atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare în evaluarea sa asupra amenințărilor din regiune. A subliniat că inițiativa româno-bulgară pentru hub este anterioară incidentelor recente și că proiectul, inclus în strategia europeană pentru Marea Neagră, trebuie concretizat cu sprijinul Uniunii.
Întrebat despre ritmul proiectelor și efectele lor asupra siguranței, Dan a admis că autoritățile nu au fost întotdeauna atât de rapide pe cât se așteptau românii. El a susținut că demersurile au fost predictibile și a invocat discuțiile purtate în Uniunea Europeană și în NATO pentru întărirea capacităților de securitate.


