Sari la conținut

Grindeanu cere reorganizarea agențiilor și deconcentratelor, alături de companiile de stat

Sorin Grindeanu la un pupitru transparent cu două microfoane, pe un fundal albastru, galben și roșu.
Sorin Grindeanu
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, cere ca reorganizarea coordonată de vicepremierul Marian Neacșu să cuprindă companiile de stat, agențiile, instituțiile centrale și serviciile deconcentrate din județe. Într-un interviu la Digi24, liderul social-democrat a invocat pierderile unor companii și suprapunerea activității unor instituții: „I-am cerut lui Marian Neacșu să fie fără milă”.

Grindeanu și-a explicat poziția prin două exemple din transporturi: relația dintre companiile de infrastructură rutieră CNAIR și CNIR și trecerea de la CFR Marfă la Carpatica Feroviar. În primul caz, reclamă atribuții care se suprapun. În al doilea, susține separarea activităților viabile de datoriile istorice, într-un moment în care instanța a deschis falimentul vechiului operator feroviar.

Reorganizarea cerută include ministerele și structurile din județe

Potrivit lui Grindeanu, misiunea lui Neacșu depășește reforma companiilor de stat: vicepremierul trebuie să se ocupe și de reorganizarea agențiilor și a instituțiilor centrale. Liderul PSD susține că eficientizarea trebuie să includă aparatul administrativ al ministerelor.

În județe, el a indicat deconcentratele, structuri teritoriale ale administrației centrale prin care ministerele își exercită atribuțiile la nivel local. Grindeanu a invocat existența a zeci de asemenea instituții subordonate aceluiași minister și a cerut eficientizarea lor, adăugând că nu vrea să creeze panică.

Direcția fusese anunțată anterior. La 26 octombrie, Grindeanu spunea că îi va propune premierului reducerea și comasarea agențiilor, precum și reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat aflate pe pierdere ori care nu își mai justifică existența.

CNAIR și CNIR, exemplul suprapunerilor reclamate

În domeniul drumurilor, Grindeanu a criticat funcționarea în paralel a Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și a Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR). El susține că cele două companii fac aceleași lucruri și ajung să se încurce reciproc.

Liderul PSD a pus crearea CNIR în legătură cu o obligație din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), programul de investiții și reforme finanțat din fonduri europene. Potrivit explicației sale, România a trebuit să creeze noua instituție pentru a respecta o etapă asumată prin plan, deși CNAIR funcționa deja. Grindeanu invocă această suprapunere pentru a cere reorganizarea.

Pierderile invocate și separarea activităților viabile

Pentru companiile de stat, Grindeanu estimează pierderi cumulate de 18–20 de miliarde de lei. Separat, el apreciază că pierderile anuale ale companiilor care înregistrează rezultate negative sunt de aproximativ un miliard de euro. Prima valoare privește pierderile acumulate, iar a doua, pierderea dintr-un an.

În acest context, Grindeanu a invocat datoriile istorice ale CFR Marfă. El a spus că, în perioada în care conducea Ministerul Transporturilor, ceruse Comisiei Europene aplicarea unui scenariu asemănător celui folosit pentru compania aeriană italiană Alitalia și ITA: continuarea activităților considerate viabile într-o nouă companie.

Grindeanu afirmă că noua Carpatica Feroviar a preluat părțile sănătoase ale CFR Marfă și că înregistrează rezultate pozitive. A prezentat această tranziție drept un exemplu al reorganizării pe care o dorește pentru companiile cu datorii istorice.

CFR Marfă: falimentul și consecințele pentru angajați

La 16 noiembrie, Tribunalul București a dispus intrarea CFR Marfă în faliment prin procedura simplificată și ridicarea dreptului de administrare. Controlul asupra patrimoniului a trecut la lichidatorii judiciari, care trebuie să inventarieze și să valorifice bunurile pentru plata creditorilor.

Hotărârea deschide lichidarea patrimoniului. Este executorie și poate fi atacată cu apel în șapte zile de la comunicarea prin Buletinul Procedurilor de Insolvență.

Înaintea deschiderii falimentului, aproximativ 1.500 de angajați rămași la CFR Marfă erau vizați de concedierea colectivă anunțată de ministrul Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa. La acel moment, salariații aveau restanțe salariale de patru luni. Ministrul estima la 56 de milioane de lei suma necesară pentru cele cinci salarii compensatorii prevăzute de contractul colectiv de muncă.

Conducerea Carpatica Feroviar își exprimase disponibilitatea de a angaja o parte dintre salariații CFR Marfă. Directorul general, Daniel Apostolache, invoca lipsa personalului specializat și susținea că așteptarea disponibilizărilor colective îngreunează recrutarea. Horațiu Raicu, secretar general al Blocului Național Sindical, avertizase însă că noua companie nu are capacitatea de a prelua cea mai mare parte a angajaților vechiului operator.

Etichete
Semnalează o greșeală