Sari la conținut

Oana Gheorghiu contestă calendarul lui Neacșu pentru companiile de stat: „Trei luni și jumătate ca să afle ce se știe deja”

Oana Gheorghiu vorbește la pupitrul Guvernului României, cu drapelele României și Uniunii Europene în fundal.
Oana Gheorghiu
Alege PressEra ca sursă preferată în Google. Se deschide într-o filă nouă.

Fosta vicepremieră Oana Gheorghiu contestă timpul rezervat de Marian Neacșu unei noi analize a companiilor de stat și cere trecerea la decizii, susținând că Guvernul are deja documentația necesară. Calendarul prezentat de actualul vicepremier prevede aprobarea unui proiect și angajarea răspunderii în Parlament până la 1 martie 2027, după colectarea și evaluarea datelor despre societăți.

„Trei luni și jumătate ca să afle ce se știe deja”, a scris Gheorghiu pe Facebook. Ea afirmă că analiza realizată în baza Legii 48/2025, listele companiilor și propunerile legislative au fost transmise Executivului: „Nu trebuie căutate. Trebuie doar citite”.

Potrivit acesteia, documentația cuprinde criterii pentru identificarea companiilor strategice și pentru alegerea între restructurare, închidere sau fuziune. Gheorghiu cere modificarea legii prin introducerea unor termene ferme pentru decizii și a unor sancțiuni pentru ministerele și autoritățile locale care nu își îndeplinesc obligațiile. În evaluarea sa, blocajul este aplicarea măsurilor: „Lipsesc consecințele pentru cine nu le aplică”.

Ce reprezintă pierderile de 16,2 miliarde de lei

Potrivit analizei prezentate de Gheorghiu, 611 companii cu pierderi recurente au acumulat, de-a lungul anilor, pierderi de aproximativ 16,2 miliarde de lei. Din acest total, ea atribuie 13,1 miliarde de lei unui grup de 65 de companii centrale.

Pentru anul 2025, Gheorghiu indică separat 411 companii care au înregistrat pierderi, dintre cele 1.098 cuprinse în analiza invocată. Ea mai semnalează 533 de companii care nu depuseseră bilanțurile la termen și 154 cu mai puțin de cinci angajați. Aceste date despre rezultatele și situația companiilor în 2025 sunt distincte de pierderile cumulate de-a lungul anilor.

Gheorghiu propune ca intervențiile să înceapă cu societățile care au cele mai mari pierderi. Între exemplele sale se află Complexul Energetic Oltenia, pentru care indică o pierdere de 1,11 miliarde de lei în 2025, și Electrocentrale Craiova, cu 1,10 miliarde de lei în același an. Tot pentru 2025, ea menționează pierderi de 549 de milioane de lei la CFR SA și de 312 milioane de lei la Metrorex.

Pentru aceste companii din energie și transport, Gheorghiu cere restructurare prin reducerea costurilor, asigurarea capitalului necesar și numirea unor echipe de management specializate. Propunerea sa este ca societățile să își continue activitatea după aceste schimbări, în loc să fie desființate.

De ce cere Neacșu date noi și ce ar urma până la 1 martie

Marian Neacșu a justificat colectarea informațiilor prin nevoia unei baze unitare. „Este important să avem o bază de transmitere unitară”, a declarat el luni, 16 noiembrie 2026, când a prezentat direcțiile reformei. Vicepremierul a spus că datele ar urma să fie analizate până în ianuarie 2027, înaintea elaborării actului normativ.

Propunerea prezentată prevede evaluarea individuală a societăților în care statul este acționar majoritar și care au pierderi istorice. În funcție de rezultat, sunt avute în vedere comasări, reorganizări, fuziuni sau dizolvări. Societățile listate pe o piață organizată sunt exceptate de la această măsură. Neacșu a indicat desființarea pentru companiile cu pierderi acumulate și fără importanță strategică. Companiile profitabile ar urma, la rândul lor, să fie evaluate pentru creșterea eficienței și rentabilității.

Calendarul propus începe cu înființarea unui comitet interministerial, prezidat de premier, până la 20 noiembrie 2026. Formularele pentru colectarea datelor ar urma să fie transmise până la 15 decembrie, iar informațiile să fie analizate până la 20 ianuarie 2027.

Redactarea proiectului este prevăzută până la 1 februarie, iar consultarea, transparența și avizarea până la 20 februarie. Pentru aprobarea proiectului de către Guvern și angajarea răspunderii în Parlament este propus termenul de 1 martie 2027. Calendarul privește astfel pregătirea măsurilor legislative; reorganizările efective ar depinde de soluțiile stabilite pentru fiecare societate.

Pentru angajați, dizolvarea unei companii ar aduce pierderea locului de muncă. Întrebat despre personal, Neacșu a spus că, dacă o întreprindere se dizolvă, angajații trebuie să își găsească altă activitate. El a invocat programe ale Ministerului Muncii pentru reconversie profesională și a apreciat că efectul reformei asupra bugetului este greu de estimat.

Termenele și condițiile prevăzute deja de lege

Disputa despre lunile necesare analizei se suprapune peste obligații prevăzute în politica publică aprobată prin Legea 48/2025. Autoritățile publice tutelare, precum ministerele și autoritățile locale care au întreprinderi în portofoliu, aveau termen până la 30 iunie 2026 să identifice măsuri concrete pentru companiile cu pierderi sau inactive. Ele trebuiau să informeze Guvernul și Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, AMEPIP, despre propunerile de remediere.

Până la 30 iunie 2027, autoritățile tutelare trebuie să dispună măsuri pentru reducerea numărului anumitor întreprinderi din portofoliu. Sunt incluse cele care nu își îndeplinesc obiectul de activitate ori au activitatea de bază redusă sau cele cu mai puțin de cinci angajați. O altă categorie cuprinde întreprinderile neprofitabile care nu obțin venituri ori le folosesc pentru acoperirea cheltuielilor curente și a căror menținere nu se justifică social.

Aceste condiții nu trebuie îndeplinite simultan. Legea precizează însă că măsurile de reducere a numărului întreprinderilor se dispun în măsura în care nu este afectată securitatea națională.

Pentru companiile care îndeplinesc obligații de serviciu public, legea cere ca acestea să fie prezentate public distinct de activitățile economice. Costurile și sursele de finanțare trebuie publicate pe site și în rapoartele anuale. Finanțarea poate veni din bugetul de stat, din bugetele locale sau din alte fonduri publice, iar serviciile trebuie realizate eficient, cu respectarea standardelor de calitate și/sau de cost stabilite.

Etichete
Semnalează o greșeală