Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene și coordonator al redactării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a prezentat o evaluare a realizărilor și a punctelor pe care le consideră ratate în implementarea programului. El a susținut că Autostrada Moldovei (A7) este „cel mai mare proiect” dintre toate cele finanțate prin PNRR-urile din Uniunea Europeană.
Ghinea a descris supracontractarea PNRR, efectele acesteia asupra așteptărilor publice și asupra finanțării disponibile, precum și problemele pe care le vede în domenii precum sănătatea, educația și digitalizarea.
În evaluarea sa, Ghinea a legat calitatea implementării de calitatea deciziei politice: „Dacă ai oameni răuvoitori, proști sau hoți, vei avea un program implementat cu mari sincope”.
A7, „cel mai mare proiect” din PNRR-urile UE, în versiunea lui Ghinea
Ghinea a afirmat că A7 este „cel mai mare proiect din toată Uniunea Europeană, din toate PNRR-urile”, chiar dacă nu este finalizată. El a legat acest proiect de perioada negocierilor și de insistențele făcute pentru ca finanțarea rutieră să fie acceptată în PNRR.
Includerea A7 în PNRR a fost rezultatul unei decizii politice la nivel european, după discuții și presiuni politice în perioada negocierilor. În același context, Ghinea a menționat actori implicați în acea etapă, între care Cătălin Drulă și Margrethe Vestager.
Pe componenta de regulă de finanțare, Ghinea a spus că România a renegociat cu Comisia Europeană formula prin care banii să fie acordați proporțional cu gradul de finalizare al fiecărui proiect, și nu numai în varianta „totul sau nimic”. În exemplul dat, el a descris scenariul în care un proiect finalizat în proporție de 95% ar primi 95% din finanțare.
Supracontractarea PNRR și efectul asupra bugetului disponibil
Ghinea a pus supracontractarea pe seama guvernelor ulterioare, afirmând că acestea au tratat PNRR „ca pe un fel de pușculiță a lui Moș Crăciun”. El a spus că a depus un proiect de „28 și ceva de miliarde de euro”, cu o rezervă mică pentru situații de ratare, rezervă care, ulterior, ar fi ajuns aproape să dubleze suma.
Ghinea a indicat o „supracontractare de 200%” și a descris consecința ca pe o combinație între „o problemă de așteptări” și „o problemă de bani”, menționând că ar fi rămas „20 de miliarde pe masă”, față de un PNRR de aproximativ 29 de miliarde de euro la momentul depunerii. El a apreciat că „partea de granturi a fost cheltuită în proporție de 90%”.
România a depus la Comisia Europeană cinci cereri de plată din șase și a atras 13 miliarde de euro din aproximativ 20 de miliarde de euro disponibili, cu observația că ar mai putea accesa până la cinci miliarde de euro.
Sănătatea, educația și digitalizarea, capitolele invocate drept vulnerabile
Pentru sănătate, Ghinea a folosit sintagma „cea mai urâtă situație” și a afirmat că, din 2,4 miliarde de euro alocate inițial, s-ar fi renunțat la 1,3 miliarde de euro, adică „mai mult de jumătate”. El a mai spus că, din 26 de spitale aflate inițial pe listă, „pot fi gata șapte, dacă se negociază bine pe hârtii”.
În educație, Ghinea a amintit pierderea unor bani pentru liceele agricole, pe fondul neînțelegerilor dintre Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii. El a indicat și situația campusurilor școlare din mediul rural, unde a spus că s-ar fi realizat doar unul, explicând această evoluție prin competiții locale de tipul „fiecare director de școală vrea să facă la el, primarul vrea la el”.
Pe digitalizare, Ghinea a descris „o mare luptă între SRI și STS” pentru controlul asupra cloudului guvernamental, susținând că aceasta a dus la pierderea a doi ani. Totodată, el a apreciat că proiectul a fost fragmentat și că, în această logică, s-au pierdut bani și la capitolul cardurilor electronice de identitate, unde ținta ar fi fost de 8 milioane, iar rezultatul ar fi ajuns la circa 2 milioane.
Renegocierea PNRR și datele oficiale invocate pentru A7 și spitale
În iulie 2025, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat finalizarea renegocierii PNRR cu Comisia Europeană și a indicat că România a obținut granturi de 2,15 miliarde de euro pentru Autostrada Moldovei (A7), prin transferul pe grant a cinci loturi. Au fost enumerate segmente din secțiunea Focșani-Bacău (trei loturi) și două loturi din Bacău-Pașcani (Bacău-Trifești și Trifești-Gherăești).
Pîslaru a indicat includerea a trei spitale noi în negocieri, pe lângă alte cinci, și o finanțare totală de 535 de milioane de euro pentru opt spitale, dintre care 260 de milioane de euro pentru cele trei incluse ulterior. Au fost menționate Centrul de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei „Zerlendi”, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Constanța și Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu-Mureș.
O fișă de proiect descrie o investiție care vizează îmbunătățirea infrastructurii rutiere pe secțiuni ale rețelei TEN-T și construirea de autostrăzi pentru un total de 429 km până în trimestrul al doilea din 2026, fiind menționate contracte semnate, inclusiv pentru A7 Bacău-Pașcani (77,40 km).
Lecția formulată de Ghinea și disputa despre reforme
Ghinea a spus că PNRR „nu se implementează singur” și că „politicul este important”: „Nu este un motor pe care îl dai cheie și el pleacă. Dacă ai oameni răuvoitori, proști sau hoți, vei avea un program implementat cu mari sincope”.
El a afirmat că, pe durata implementării PNRR, PSD ar fi fost la guvernare în 87% din timp. Ca exemplu de reformă privind companiile de stat, Ghinea a spus că unul dintre câștiguri a fost creșterea transparenței, inclusiv stabilirea numărului total, pe care l-a indicat la 1.700, și existența unui tablou de bord public cu date despre acestea.
Tot el a susținut că, în aplicarea reformei privind concursurile pentru profesioniști, PSD „și-a pus oamenii”, prezentând acest episod ca un mod de capturare a regulii reformei.