Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a acuzat PSD că amendamentul adoptat în Senat – prin care închiderea capacităților pe cărbune ar fi condiționată de punerea în funcțiune a unor capacități noi – poate pune în pericol sumele pe care România le mai are de încasat din PNRR.
Pîslaru a susținut că inițiativa social-democrată a fost introdusă într-o sesiune extraordinară dedicată, în principal, finalizării reformelor PNRR și a afirmat că nu exista un risc iminent ca Guvernul să închidă în perioada următoare vreo capacitate pe cărbune.
Ministrul a afirmat că miza politică a demersului era de a „arăta că țara e în haos” și a descris situația drept un „comportament sistemic”, invocând, în opinia sa, alte episoade în care reforme asociate PNRR au fost întârziate sau contestate.
Subiectul a câștigat miză în contextul discuțiilor despre renegocierea PNRR și despre calendarul cererilor de plată, într-un interval în care România are termene apropiate pentru depunerea unor documente și pentru adoptarea unor reforme.
Ce a reclamat Dragoș Pîslaru după votul din Senat
Pîslaru a susținut că amendamentul votat în Senat urmărește „să nu se mai închidă vreo capacitate pe cărbune până n-avem ceva pe gaze”, dar a argumentat că, în realitate, nu exista un plan imediat de închidere a unor capacități în perioada următoare.
El a afirmat că au existat discuții cu Comisia Europeană legate de închideri programate, inclusiv despre o capacitate de 710 MW, și că tema a fost discutată pe parcursul mai multor luni, la aceste discuții participând și fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan.
Întrebat dacă amendamentul ar permite redeschiderea unor centrale deja închise, ministrul a răspuns că textul nu ar viza redeschiderea, ci ar privi oprirea altor închideri; în același timp, a invocat riscul de „reversibilitate” și a afirmat că, după ce România ar fi încasat bani pentru un jalon, o schimbare ulterioară ar putea fi considerată întoarcere a reformei.
Pîslaru a afirmat că a avertizat PSD înainte de vot și că exista o corespondență în care Comisia Europeană ar fi comunicat, în termeni expliciți, că adoptarea amendamentului încalcă jalonul 114 și afectează jalonul 119.
Ce impact asupra PNRR a descris ministrul și ce sume a invocat
Pîslaru a susținut că efectul ar putea însemna redeschiderea cererii de plată 2, cu posibilitatea de a fi ceruți înapoi banii acordați anterior pentru această cerere.
El a spus că, până la stabilirea măsurilor de remediere, România ar putea să nu mai fie lăsată să depună alte cereri de plată, menționând că cererea de plată 5 ar fi pregătită și ar viza 2 miliarde de euro.
Ministrul a mai declarat că „ultimele 3 miliarde” din componenta de grant depind de salarizare, de legea ANI și de alte reforme, iar termenul indicat pentru depunere este 30 septembrie.
În același registru, Pîslaru a spus că penalitatea potențială ar fi „de ordinul a sute de milioane de euro” și a vorbit despre o miză totală de 5 miliarde asociată a două cereri de plată aflate în lucru.
Contextul politic și calendarul renegocierii PNRR invocat în declarații
Pîslaru a afirmat, într-o postare, că Comisia Europeană a aprobat propunerea de renegociere a PNRR, iar aprobarea formală de către Consiliul Uniunii Europene era așteptată pe 7 august.
În același mesaj, ministrul l-a acuzat pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, că ar fi anunțat că PSD nu va vota legea salarizării și că amenință cu sabotarea reformei privind integritatea în funcția publică, legând aceste teme de capacitatea României de a livra reformele asumate.
De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a declarat că PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR pentru „interese obscure ale unor lideri de dreapta” și a spus că partidul nu va vota o lege a salarizării care nu este în transparență publică, invocând nevoia de consultări cu sindicatele și patronatele.
Tot în acest context, Grindeanu a cerut formarea unei „comisii de criză” în Parlament, cu rolul de a elabora amendamente la legile care ar trebui adoptate până la finalul lunii august pentru deblocarea banilor din PNRR, și a precizat poziționări diferite ale PSD pe mai multe proiecte legislative asociate reformelor.
Regula decarbonizării și miza jaloanelor din PNRR
În primăvară, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care a modificat cadrul legislativ privind decarbonizarea sectorului energetic, cu scopul de a respecta angajamentele asumate prin PNRR și cerințele Comisiei Europene.
În acel cadru a fost indicată ținta de 1.045 MW până la finalul anului 2025 și încă 710 MW până la 31 august 2026, ținte asociate Jalonului 114 din PNRR.
În acest context legislativ și politic, Pîslaru a prezentat votul din Senat drept un gest care, susține el, ar putea tensiona relația cu cerințele PNRR și, implicit, ar putea afecta depunerea cererilor de plată, în momentul în care România are termene apropiate pentru reforme și pentru accesarea fondurilor.