Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a respins solicitarea celor cinci confederații sindicale de a retrage proiectul Legii salarizării unitare și de a relua reforma după instalarea unui guvern cu puteri depline.
Pîslaru a criticat poziția confederațiilor, afirmând că refuzul de a participa la discuții și declanșarea unui „protest preventiv” nu respectă principiile dialogului social.
Disputa are loc pe fondul nemulțumirilor confederațiilor față de forma actuală a proiectului: acestea susțin că documentul nu repară inechitățile din sectorul public și redistribuie dezechilibrele între categorii de angajați.
Ce le reproșează Pîslaru confederațiilor sindicale
Dragoș Pîslaru a spus că reacția confederațiilor nu este „în conformitate cu principiile dialogului social”, invocând experiența sa în domeniu și faptul că a condus comisia de muncă din Parlamentul European.
Ministrul a afirmat că unele confederații au refuzat să participe la discuții și că, „pentru prima oară”, a fost organizat un „protest preventiv” înainte ca proiectul să fie prezentat în forma finală.
El a făcut distincție între confederațiile care au contestat proiectul și organizațiile sindicale care au participat la consultări, susținând că „unele dintre argumentele” primite la masa de dialog „se regăsesc în acest moment în proiect”.
De ce spune ministrul că sindicatele „ar avea de pierdut”
Pîslaru a explicat că o lege a salarizării unitare reduce posibilitatea negocierilor separate pe sectoare pentru anumite avantaje, astfel încât sindicatele „ar avea oarecum de pierdut” pentru că și-ar pierde „discreționarul de negociere cu Guvernul”.
El a adăugat că, într-un sistem unitar, salariile ar crește prin valoarea de referință și ar rămâne în logica grilei stabilite pe principii unitare, ceea ce limitează negocierile sectoriale pentru anumite categorii din administrația publică.
Întrebat despre ideea de a aștepta un alt guvern care ar putea oferi condiții mai bune, Pîslaru a calificat această strategie drept „o mare greșeală”.
Ce cer confederațiile sindicale și care sunt punctele contestate
Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național - CNS „Cartel ALFA”, CNSLR-Frăția, CSDR, CNS „Meridian” și BNS - au cerut retragerea proiectului și reluarea reformei „de la zero”, motivând că actuala variantă ar genera noi inechități, discriminări și tensiuni sociale.
Confederațiile au contestat legitimitatea unui executiv demis de a negocia și angaja România într-o politică publică care afectează peste un milion de salariați din sectorul public.
Printre nemulțumirile punctuale, sindicatele au criticat valoarea de referință folosită la construirea grilelor, afirmând că proiectul reduce reperul de la 4.100 la 4.000 de lei. Ele solicită ca valoarea de referință să fie corelată cu salariul minim pe economie și actualizată anual în funcție de inflație și productivitatea muncii.
Confederațiile au criticat și mecanismul de plafonare a sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile, avertizând că acesta poate afecta drepturi salariale recunoscute de lege.
Contextul proiectului și calendarul menționat
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat forma actualizată a proiectului Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, păstrând raportul 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar.
Valoarea de referință pentru anul 2027 este indicată la 4.100 de lei, iar proiectul este descris drept rezultatul a 14 reuniuni de consultări cu instituții din administrație și cu sindicate reprezentative, precum și ca rezultat al dialogului cu Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană.
Ministerul a anunțat că legea salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026.
Valoarea de referință este indicată la 4.000 de lei începând cu 1 decembrie 2026, element aflat în centrul criticilor formulate de acestea.