Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei, a reacționat după ce Prefectura Timiș a emis ordinul prin care indemnizația sa este diminuată cu 10% timp de șase luni, ca urmare a unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 18 iunie 2026, care a menținut concluziile raportului Agenției Naționale de Integritate privind un conflict de interese.
Într-o postare pe Facebook, Fritz a spus că ia act de sancțiunea prevăzută de lege, dar a susținut că este vizat de o campanie politică și că decizia este nedreaptă.
Prefectul județului Timiș, Paul Finta, a declarat că a semnat ordinul de sancționare disciplinară și a subliniat că actul nu „constată încetarea mandatului de primar” al lui Dominic Fritz.
Contextul juridic al sancțiunii este legat de hotărârile judiciare din dosar: Curtea de Apel Timișoara a pronunțat o soluție la 10 februarie 2026, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul și a menținut decizia pe 18 iunie 2026.
Ce a spus Dominic Fritz despre sancțiune
Fritz a afirmat că a primit „sancțiunea oficială” pentru conflictul de interese din 2020 constatat de ANI și că ordinul Prefecturii Timiș prevede tăierea a 10% din salariu pentru următoarele șase luni: „Așa spune legea”.
În aceeași intervenție, el a declarat că acceptă sancțiunea, dar a contestat echitatea rezultatului: „Iau act de această sancțiune cu capul sus. Dreptul și dreptatea nu sunt întotdeauna același lucru”.
Fritz a explicat că fapta imputată ar fi legată de votul din Consiliul Local asupra unui PUZ pe care a spus că îl găsea deja elaborat înainte de preluarea mandatului său și că a acționat pe baza documentației și avizelor tehnice din instituție.
Într-un pasaj din mesaj, primarul a amintit de presiunile resimțite în primul mandat, evocând expresia „Stai în banca ta, sunt oameni mai mari ca tine la București” și menționând o situație legată de demolarea unui gard ilegal de pe strada Cezar.
Acuzații politice și mesajul despre mandat
În postare, Fritz a susținut că nu a avut parte de un proces echitabil și a acuzat PSD că ar exercita influență asupra ANI și „a unei părți din justiție”, afirmând că există o campanie împotriva votului timișorenilor pentru primar.
El a afirmat că reprezentanți ai PSD ar fi indus în eroare opinia publică în privința consecințelor deciziei ANI, susținând că s-a vehiculat încetarea mandatului ca sancțiune, în timp ce, în unele cazuri, efectul aplicat a fost diminuarea indemnizației; ca exemplu, în decembrie 2025 Prefectura Caraș-Severin a pus în aplicare o decizie definitivă prin care i-a fost redusă indemnizația unui primar găsit în conflict de interese.
Totodată, Fritz a susținut că ar exista o intenție de modificare a legii pentru a introduce sancțiunea încetării mandatului, afirmând că aceasta ar transmite alegătorilor că „degeaba au votat”.
Fritz a declarat că își va continua activitatea la Primăria Timișoara și în fruntea USR: „Nu voi ceda. Nu voi abandona nici Timișoara, nici lupta pentru o Românie dreaptă”.
Ce au stabilit instanțele și ce a comunicat prefectul
Pe 18 iunie 2026, ÎCCJ a stabilit definitiv că Dominic Fritz este în conflict de interese, menținând hotărârea Curții de Apel Timișoara din 10 februarie 2026.
În motivarea deciziei, Înalta Curte a reținut că Fritz „a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale”.
În ceea ce privește efectele administrative imediate, prefectul județului Timiș, Paul Finta, a precizat că ordinul semnat privește sancționarea disciplinară a primarului și nu „constată încetarea mandatului de primar”.
Curtea de Apel Timișoara, a cărei decizie a fost menținută de ÎCCJ, a invocat prevederi din Codul administrativ și a notat, în considerentele sale, că pentru aleșii locali aflați în stare de incompatibilitate sau conflict de interese mandatul „încetează de drept”, cu trimitere la articolele aplicabile.
După decizia ÎCCJ din iunie, Dominic Fritz a anunțat că intenționează să atace hotărârea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și a susținut că nu își va pierde mandatul, precizând în același timp că, dacă se va produce încetarea mandatului, efectul ar fi o interdicție de a candida pentru o perioadă care l-ar putea împiedica să participe la alegeri până în 2030.