Diana Stoica, lidera deputaților USR, a cerut Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Inspectoratului General al Jandarmeriei Române copii certificate ale documentelor despre activitatea lui Lucian Pahonțu în Trupele de Securitate și declasificarea lor, potrivit anunțului USR din 8 octombrie 2026. Solicitarea privește perioada decembrie 1989–iunie 1990, când actualul director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) era ofițer la UM 0305 Băneasa.
Deputata cere și justificarea păstrării documentelor sub regimul informațiilor clasificate: dacă inspectorul general al Jandarmeriei nu va iniția declasificarea, ce prejudiciu concret ar produce astăzi divulgarea lor pentru Jandarmerie sau MAI? Cererea vine după răspunsuri din septembrie în care instituția a confirmat existența documentelor, dar a refuzat accesul public la ele.
Activitatea din 1989–1990 și interesul pentru arhivă
Într-o investigație publicată de Recorder la 26 august 2026, documente și mărturii situează unitatea lui Pahonțu în dispozitivul din centrul Bucureștiului în seara de 21 decembrie 1989. În declarația dată procurorilor și citată de publicație, Pahonțu a spus că, în jurul orei 22:00, subunitatea sa a înlocuit o unitate care bloca strada 13 Decembrie și a rămas în dispozitiv până în jurul orei 2:00.
Pahonțu a declarat că nici el, nici subunitatea sa nu au avut contact cu manifestanții în acel interval. Alți ofițeri citați în investigație au descris confruntări cu demonstranții în dispozitivul din centrul Bucureștiului.
Stoica invocă interesul public pentru activitatea unui om aflat, potrivit declarației sale, de aproape 21 de ani la conducerea SPP, o instituție care presupune acces la putere și informație. Deputata spune că „românii trebuie să afle adevărul”. USR amintește și demersurile anterioare pentru audierea directorului SPP în comisiile parlamentare pentru apărare, solicitând ca o parte a audierilor să fie deschisă presei.
Ce documente și explicații sunt cerute
Solicitarea acoperă toate documentele identificate în fondul arhivistic despre activitatea lui Pahonțu la UM 0305 Băneasa, în intervalul care cuprinde Revoluția din decembrie 1989 și Mineriada din iunie 1990. Stoica cere copii certificate ale ordinelor, rapoartelor, notelor, declarațiilor, jurnalelor acțiunilor și registrelor.
Inventarul cerut trebuie să indice numărul și data fiecărui document, emitentul, tipul și numărul de file, dar și clasa și nivelul de secretizare inițial și actual. Deputata solicită data ultimei reevaluări a clasificării fiecăruia, pentru a putea urmări atât conținutul arhivei, cât și deciziile privind păstrarea secretizării.
Stoica cere și lista comunicată Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), precum și precizarea dacă documentele au fost puse la dispoziția instituției. Separat, solicită să afle cine a evaluat documentele și a stabilit că acestea atestă îndeplinirea atribuțiilor lui Pahonțu în condiții de legalitate.
Jandarmeria a invocat reclasificarea din 2015
În răspunsul din 14 septembrie 2026, obținut și publicat de HotNews, Jandarmeria Română a afirmat că documentele clasificate identificate arată strict „îndeplinirea în condiții de legalitate” a atribuțiilor funcțiilor în care a fost încadrat Pahonțu. Pentru refuzul accesului public, instituția a invocat articolul 12 alineatul (1) litera a) din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
În răspunsul din 24 septembrie, referitor la cererea transmisă de publicație la 3 septembrie, Jandarmeria a explicat că în 2015 analizase documente emise în perioada evenimentelor vizate și în anii ulteriori. Potrivit instituției, în urma aplicării Hotărârii Guvernului 866/2015, documentele au trecut din clasa secretelor de stat în cea a secretelor de serviciu, păstrându-și caracterul clasificat.
Hotărârea Guvernului 866/2015 a prevăzut operațiuni diferite pentru categorii de documente ale MAI, stabilite în anexe separate: declasificarea, trecerea din clasa secretelor de stat în cea a secretelor de serviciu și reducerea nivelului de secretizare. Documentele trecute doar în altă clasă sau la un nivel inferior rămân supuse regulilor de protecție a informațiilor clasificate.
Accesul parlamentar nu echivalează cu publicarea documentelor
USR susține că încadrarea documentelor ca secrete de serviciu nu constituie un temei pentru refuzarea accesului unui deputat. Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, la articolul 7 alineatul (4), garantează deputaților accesul la secrete de stat și de serviciu, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului, în concordanță cu atribuțiile lor specifice.
Accesul presupune respectarea procedurilor interne ale instituțiilor din care parlamentarii fac parte, avizate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat. Parlamentarii trebuie să cunoască responsabilitățile privind protecția informațiilor și să semneze un angajament scris de păstrare a secretului. Consultarea în aceste condiții nu schimbă clasificarea documentelor și nu permite, prin ea însăși, publicarea lor.
Legea definește secretul de serviciu prin prejudiciul pe care divulgarea informației îl poate produce unei persoane juridice de drept public sau privat. Articolul 33 interzice folosirea clasificării ca secret de serviciu pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției, în cazul informațiilor destinate informării cetățenilor asupra problemelor de interes public sau personal.
Pentru documentele declasificate, hotărârea din 2015 prevede eliminarea marcajelor de clasificare și consultarea potrivit Legii Arhivelor Naționale și Legii 544/2001, cu restricțiile aplicabile. Accesul public urmărit de solicitarea Dianei Stoica presupune, așadar, un demers distinct de consultarea documentelor în calitate de deputat.