Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, a anunțat, într-o postare pe rețelele sociale, că a trimis Corpul de Control la comisariatele Gărzii de Mediu din județele Ialomița, Gorj, Suceava, Timiș și Tulcea, pentru a verifica modul în care au fost abordate probleme pe care le-a numit „grave de mediu”.
Ea a arătat că miza controlului este stabilirea dacă acțiunile comisariatelor din cele cinci județe au vizat rezolvarea problemelor sistemice sau s-au concentrat pe aplicarea de amenzi pentru abateri minore, pentru a crea aparența activității.
Decizia a fost luată după ce ministrul a spus că a primit sesizări potrivit cărora angajați ai Gărzii de Mediu din județele vizate nu ar fi luat în considerare reclamațiile și ar fi ignorat problemele de mediu semnalate.
Buzoianu a subliniat totodată existența „sute de inspectori profesioniști” în instituție, pe care i-a descris drept „oameni care duc greul” și care se confruntă, potrivit declarațiilor sale, cu „hărțuiri constante” atunci când aplică sancțiuni pentru încălcări grave ale normelor de mediu.
Ce a cerut, concret, Corpului de Control
Ministrul a spus că a solicitat „un control de urgență” pentru a analiza modul în care au fost prioritizate problemele grave de mediu de către inspectorii Gărzii de Mediu în cele cinci județe menționate.
Ea a precizat că raportarea „cifrelor record de amenzi” nu este, în sine, un indicator suficient, dacă aceste cifre reflectă în principal abateri minore, în timp ce problemele majore rămân neadresate.
Conform solicitării sale, Corpul de Control urmează să stabilească dacă acțiunile de control „reflectă o preocupare reală” pentru rezolvarea problemelor sistemice sau dacă au caracterul unei activități menite doar „să bifeze protecția mediului”.
Declarațiile despre influențe politice și despre modul de lucru din teren
Buzoianu a afirmat că „nu putem ascunde” existența unor comisari‑șefi care, în opinia sa, confundă „demnitatea rolului” cu „puterea de a tăia și spânzura la comanda baronilor politici”.
Ministrul a adăugat că există și inspectori care nu ar acționa „cu binele comunității în minte” și a descris drept o reacție frecventă în fața neregulilor „victimizare instantanee”, urmată de răspunsuri „pompoase” însoțite de cifre care, susține ea, „ascund problema identificată”.
Ca exemplu, Buzoianu a spus că un loc poate fi verificat de zeci de ori și sancționat repetat pentru încălcări minore, fără ca problemele cele mai grave să fie „văzute”, după care activitatea este prezentată drept „performanță”.
Contextul invocat anterior de Buzoianu și exemplele de măsuri anunțate
În aprilie 2026, ministrul a anunțat că raportul Corpului de Control privind situația din Delta Dunării va fi trimis Agenției Naționale de Integritate și Direcției Naționale Anticorupție și a susținut că ar exista „motive suficiente” pentru demiterea conducerii Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Tot în acea intervenție, Buzoianu a afirmat că ar fi fost pierdute fonduri europene pentru proiecte de digitalizare, menționând un cuantum de aproximativ 28 de milioane de lei, și a spus că controalele pe teren au fost folosite, în unele cazuri, „ca un instrument de opresiune”, cu verificări repetate la anumiți operatori și fără documente care să ateste aplicarea sau urmărirea măsurilor dispuse.
În mai 2026, ministrul a transmis că plângerile penale bazate pe constatările din controalele aflate în desfășurare la Sintești vor fi însoțite de clipuri și fotografii și a subliniat că faptele penale trebuie sancționate.
Comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Andrei Corlan, a declarat că, în urma verificărilor din zona Sintești, o parte dintre măsuri au vizat întocmirea a 11 sancțiuni contravenționale, întocmirea unei sesizări penale și confiscarea a aproximativ 11 tone de cupru, estimată la 320.000 de lei, și a descris acțiunea ca o colaborare cu Poliția Română și Jandarmeria Română.