Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a acuzat PSD că, prin depunerea „a sute de amendamente” la Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030, ar pune în pericol finanțarea legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cuantum de 972.455.220 euro.
Amendamentele au fost depuse cu puțin timp înainte de ședința Comisiei de mediu, în condițiile în care strategia urma să ajungă la votul decisiv în Camera Deputaților.
PSD a anunțat că nu va susține documentul în forma actuală, iar fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a avertizat că partidul nu o va vota „în orb” și a cerut garanții ca proiectele strategice de energie și infrastructură să nu poată fi blocate de noile prevederi.
Ce a spus Diana Buzoianu despre amendamente și riscul pentru banii PNRR
Diana Buzoianu a afirmat că PSD ar fi urmărit rescrierea integrală a strategiei după ce a cerut ca proiectul să fie discutat în Parlament, susținând că acest demers ar pune în pericol finanțarea PNRR aferentă documentului.
„Acum știm de ce au cerut ca proiectul să fie pus în Parlament: pentru că voiau să îl înlocuiască în întregime și să pună în pericol încă aproape un miliard de euro din PNRR”, a declarat ministra.
În declarațiile sale, Buzoianu a insistat că obiectivele strategiei nu pot fi modificate unilateral față de angajamentele asumate la nivel european: „România nu poate avea, printr-o strategie națională, alte obiective decât cele pe care și le-a asumat la nivel european”.
Totodată, ea a menționat suma de „972 de milioane de euro” și a spus că riscul a fost creat de un amendament depus „cu jumătate de oră înainte de ședința comisiei”, caracterizând gestul drept „complet iresponsabil”.
De ce strategia este legată de Jalonul 31 și de suma de 972.455.220 euro
Guvernul a aprobat Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030 prin hotărâre adoptată în ședința din 23 iulie 2026.
Adoptarea strategiei reprezintă un angajament asumat de România în PNRR (Jalonul 31), iar neîndeplinirea acestuia ar fi atras o penalitate financiară în valoare de 972.455.220 euro.
Documentul este prezentat ca aliniat cadrului global și european în domeniu și este construit în acord cu direcțiile Cadrului Global Kunming–Montreal, având patru obiective strategice la nivel global și 11 obiective generale naționale.
Strategia include o anexă unică care integrează planul național de acțiune și elemente de monitorizare, cu acțiuni, instituții responsabile, termene, surse de finanțare și indicatori de rezultat și performanță.
Ce prevede, în linii mari, strategia adoptată de Guvern
Principalele direcții de intervenție vizează, între altele, extinderea și consolidarea rețelei de arii naturale protejate în raport cu țintele de 30% și 10%, restaurarea ecosistemelor degradate și îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor.
Tot în lista de direcții sunt menționate controlul speciilor alogene invazive, integrarea biodiversității în sectoare precum agricultură, silvicultură, energie și infrastructură, precum și dezvoltarea cadrului de monitorizare și raportare și consolidarea capacității instituționale și a mecanismelor de finanțare.
Implementarea planului va fi monitorizată periodic pe baza indicatorilor de performanță și prin evaluări intermediare realizate de autoritățile responsabile, cu posibilitatea de ajustare a obiectivelor și a acțiunilor.
Diana Buzoianu a susținut că îndeplinirea jalonului ar păstra în țară „aproape un miliard de euro” pentru investiții, după adoptarea strategiei în ședința de Guvern.