Diana Buzoianu: Fără sprijin pentru un guvern minoritar, „va trebui să discutăm serios” despre anticipate

Distribuie

Diana Buzoianu a declarat că, în lipsa unei majorități care să susțină un guvern minoritar, „va trebui să începem să discutăm serios și despre alegeri anticipate”.

Ministrul interimar al Mediului a legat discuția despre anticipate de blocajul politic și de negocierile pentru o formulă de guvernare care să includă o rotativă la Palatul Victoria.

În aceeași intervenție, Buzoianu a spus că USR susține în continuare varianta unei rotative, însă cu un început în care ar guverna un executiv minoritar PNL-USR-UDMR.

Condițiile invocate de USR pentru rotativă

Diana Buzoianu a afirmat că USR nu este de acord ca PSD să intre primul la guvernare și a cerut ca social-democrații „să își demonstreze mai întâi loialitatea”, în perioada în care PNL, USR și UDMR ar guverna.

Ea a invocat existența unui pact anterior cu PSD, despre care a spus că a fost semnat de toate partidele și că, la scurt timp, PSD și-ar fi încălcat angajamentele.

Buzoianu a adăugat că, din perspectiva USR, ar fi nevoie de „cel puțin un an” pentru a vedea dacă PSD respectă un astfel de acord, în contextul unei rotative în care prima etapă ar fi un guvern minoritar PNL-USR-UDMR.

Tot ea a susținut că USR nu va vota un guvern minoritar monocolor PSD „acum”, motivând că PSD „s-a aliat cu AUR și a dat un guvern jos” și că nu ar trebui „să primească un cadou” constând în „toată puterea în stat”.

Rolul președintelui și formula de guvern minoritar

Diana Buzoianu a spus că desemnarea premierului este „atributul președintelui” și că există o propunere de guvern minoritar PNL-USR-UDMR, precum și „o propunere de premier”.

Ea a subliniat că decizia finală aparține președintelui: „decizia stă în mâna președintelui”.

Președintele Nicușor Dan i-a chemat vineri, la ora 18:00, la Palatul Cotroceni, pe liderii PSD, PNL, USR, UDMR și pe liderul Grupului parlamentar al minorităților naționale.

La consultări au fost invitați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul minorităților naționale).

Numele vehiculat pentru funcția de premier și calendarul rotativei

PNL, USR și UDMR l-au propus vineri pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, ca alternativă la candidatul PSD, Sorin Grindeanu.

Partidele au prezentat și un calendar al rotativei: un guvern PNL-USR-UDMR până în aprilie 2027, urmat de o guvernare PSD.

Mureșan este europarlamentar, vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE) și coordonează negocierile în Parlamentul European pentru viitorul buget multianual al UE 2028-2034.

În paralel, Buzoianu a legat explicit discuția despre anticipate de situația în care nu s-ar coagula nicio majoritate pentru un guvern minoritar, formulând această opțiune ca pas de luat în calcul în lipsa unei soluții parlamentare.

Contextul mai larg despre anticipate și regulile constituționale invocate în dezbatere

Articolul 89 din Constituția României prevede că președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Articolul mai stabilește limitele procedurii: Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an, iar dizolvarea este interzisă în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și în timpul stărilor de mobilizare, război, asediu sau urgență.

Politologul Cristian Pîrvulescu a apreciat că un „plan de rezervă” ar întâmpina dificultăți dacă ar presupune desemnarea unui tehnocrat, pentru că acesta „nu știe să negocieze”, spre deosebire de un politician obișnuit cu compromisul.

Cristian Grosu a declarat că „nimeni nu vrea alegeri anticipate” și că respingerea unei a doua propuneri de premier „oricum nu ar însemna automat anticipate”.