Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, a descris drept „halucinantă” discuția cu reprezentanții Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), pe tema campaniilor de „fake news”.
Ministra spune că a participat la o ședință organizată de ANCOM, instituție pe care a prezentat-o ca fiind responsabilă de urmărirea implementării la nivel național a Regulamentului privind serviciile digitale.
Buzoianu afirmă că a cerut explicații despre atribuțiile concrete ale ANCOM în raport cu dezinformarea și despre relația dintre drepturile cetățenilor și cadrul european, iar răspunsurile primite au nemulțumit-o.
Ce a spus Diana Buzoianu despre discuția cu ANCOM
Ministra afirmă că a întrebat „concret” ce atribuții are ANCOM „pentru a opri campaniile de fake news” și că i s-a răspuns că termenul „dezinformare” ar apărea „de doar 13 ori” și „doar în preambulul” regulamentului pe care instituția îl urmărește, iar ANCOM „nu are nicio atribuție expresă pe acest domeniu”.
Buzoianu mai spune că reprezentanții ANCOM i-au indicat că instituția urmărește mecanismele prin care este aplicat regulamentul.
Tot ea a reclamat absența unor reprezentanți ai platformelor sociale în România „cu care un cetățean să poată vorbi dacă are un caz grav de raportat”.
Buzoianu afirmă că a primit răspunsul că regulamentul nu prevede acest lucru „ca un drept pentru oameni” și că ar fi „discutabil” dacă România poate avea drepturi suplimentare față de regulament, menționând totodată că Parlamentul este liber să decidă.
La final, ministra a spus că a plecat de la ședință „neștiind sigur dacă alții din exterior sabotează țara sau nici nu mai e nevoie cu astfel de autorități care cică ne protejează drepturile”.
Ce explică ANCOM despre sesizări și limitele rolului său
Pe pagina informativă dedicată serviciilor digitale, ANCOM arată că destinatarii serviciilor intermediare pot depune plângeri dacă au domiciliul sau sediul în România şi au motive să creadă că un furnizor nu își îndeplinește obligațiile conform Regulamentului privind serviciile digitale. Plângerile pot fi depuse în nume propriu, prin reprezentant sau printr-o organizație/asociație mandatată.
ANCOM precizează că, dacă plângerea vizează o presupusă încălcare comisă de un furnizor stabilit într-un alt stat membru UE (de exemplu, Meta sau X), instituția transmite plângerea către coordonatorul serviciilor digitale din statul respectiv și poate intermedia comunicarea ulterioară.
ANCOM subliniază că, deși îi revine sarcina de a verifica modul în care furnizorii respectă obligațiile din Regulament, autoritatea „nu are rolul de a se pronunța dacă un anumit conținut este sau nu ilegal” și nici de a acționa ca organism de apel împotriva deciziilor platformelor în legătură cu conținutul considerat ilegal sau cu cel care contravine regulilor de utilizare ale furnizorilor.
În privința procedurii, ANCOM indică depunerea unei plângeri prin formularul dedicat și menționează că soluționarea se face potrivit deciziei ANCOM nr. 335/2024, cu un termen de răspuns de cel mult 90 de zile în cazul furnizorilor stabiliți în România, termen care poate fi prelungit în cazuri complexe.
De ce revine subiectul dezinformării în mesajele ministrei
La 16 aprilie 2026, Diana Buzoianu anunța că a trimis o sesizare către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Primăria Municipiului București și primăriile de sector privind o serie de panouri publicitare despre operația cezariană, pe care le-a calificat drept „fake news”.
În aceeași perioadă, Colegiul Medicilor din România a avertizat că „dezinformarea în sănătate” sau prezentarea incompletă a informațiilor pot reprezenta un risc real pentru sănătatea populației și a cerut ca orice campanie de informare publică să fie asumată transparent, cu datele de identificare ale inițiatorului sau promotorului.
Un alt episod invocat public de ministră, la 6 ianuarie 2026, a vizat dezmințirea unei informații pe care ea a numit-o falsă, potrivit căreia Ministerul Mediului ar bloca accesul la selecția pentru funcția de director al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) pentru candidații fără carte de identitate electronică.
Atunci, Buzoianu a spus că este vorba despre „un fake news” și a precizat că, în dosarul depus de candidați, trebuie inclusă o copie după cartea de identitate, indiferent de forma acesteia.
