Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit joi, 22 octombrie 2026, că Guvernul Bolojan și-a depășit atribuțiile constituționale în cazul adoptării Ordonanței de urgență (OUG) 38/2026, care include măsuri pentru industria de apărare. Curtea a admis, cu majoritate de voturi, sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și a constatat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.
În răspunsul public din aceeași zi, Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului, a susținut că programul european de apărare SAFE și investițiile asociate continuă: „România nu pierde niciun ban”. Potrivit lui, implementarea programului este reglementată prin OUG 62/2025, modificată prin OUG 21/2026, în timp ce ordonanța vizată de hotărârea CCR cuprinde alte măsuri pentru industrie, inclusiv reguli privind avansurile pentru echipamente.
De ce demiterea a schimbat atribuțiile Guvernului
OUG 38/2026 poartă data de 4 mai și a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai. Între aceste două date, pe 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Disputa privește exercitarea puterii de a emite ordonanțe după retragerea încrederii Parlamentului.
În sesizarea sa, Grindeanu a susținut că proiectul ordonanței fusese modificat în ziua votării moțiunii, iar forma finală a fost trimisă spre publicare după demitere. Președintele Camerei Deputaților a reclamat că Executivul continua astfel să exercite atribuții de legiferare, deși mandatul său politic încetase și putea asigura doar administrarea treburilor publice.
Potrivit comunicatului CCR, continuitatea administrației până la instalarea unui nou cabinet nu prelungește mandatul politic al celui demis. Votul de cenzură retrage încrederea Parlamentului, iar Guvernul trebuie să respecte efectul acestei decizii. Altfel, Executivul ar ajunge să stabilească singur cât timp își păstrează puterea de a legifera.
Nici existența unei nevoi publice urgente nu schimbă această limită, arată Curtea. Obligația respectării Constituției se aplică și atunci când o autoritate consideră necesară o intervenție imediată. În interpretarea CCR, ordonanțele adoptate după demiterea Guvernului depășesc sfera actelor necesare administrării treburilor publice, permisă de articolul 110 alineatul (4) din Constituție.
Sesizarea Avocatului Poporului a fost amânată pe 22 octombrie
O a doua sesizare privind aceeași ordonanță, depusă de Avocatul Poporului, a fost amânată pe 22 octombrie, potrivit HotNews, care citează surse din instituție.
Hotărârea pronunțată în acea zi soluționează conflictul dintre Parlament și Guvern privind exercitarea atribuțiilor Executivului. Constatarea unui asemenea conflict și controlul constituționalității unei ordonanțe sunt proceduri diferite.
Ce prevedea ordonanța despre avansurile pentru apărare
În preambulul OUG 38/2026, Guvernul invoca nevoia de modernizare a echipamentelor militare și de dezvoltare a capacității interne de producție, inclusiv în contextul SAFE. Pentru furnizorii din industria de apărare, una dintre modificări privea relația dintre banii încasați în avans și bunurile livrate statului.
Articolul III din textul publicat al ordonanței modifica articolul 35 din OUG 57/2015. Pentru avansurile acordate în industria de apărare, acesta prevedea justificarea de către furnizori în cel mult 60 de luni de la data acordării avansurilor, prin livrări de produse finite sau de componente care puteau fi recepționate independent de instituția cumpărătoare.
Textul permitea inclusiv recepția unor bunuri nefuncționale, parțial finalizate, pentru efectuarea plăților intermediare. Furnizorii puteau astfel justifica avansurile și prin componente recepționate separat, înainte de finalizarea întregului echipament.
Regula includea și procedurile de atribuire ori contractele de achiziții publice aflate, după caz, în derulare sau executare. Miza depășea astfel comenzile viitoare: textul publicat permitea aplicarea termenului și contractelor în curs, păstrând ca reper data acordării avansului.
Jurca a prezentat modificarea drept o prelungire de la trei la cinci ani, necesară pentru ca statul să poată comanda nave construite în șantierele din România. Explicația sa leagă regulile privind avansurile și recepția echipamentelor de timpul necesar producției navale.
„Dacă noul guvern vrea nave făcute în România prin programul european SAFE, trebuie să schimbe legea ca să ajute producția din țară, nu să o blocheze”, a scris Jurca pe Facebook.