Florin Manole, ministrul Muncii în Guvernul Luca Niculescu, a indicat miercuri, 21 octombrie, anul 2027 pentru noua lege a salarizării. Declarația a venit la o zi după ce Ilie Bolojan criticase în Parlament întârzierea proiectului și îi atribuise pierderea a 770 de milioane de euro din fonduri europene. Manole a spus că rectificarea bugetară și bugetul pentru anul următor sunt prioritățile imediate.
Parlamentul a acordat încrederea Guvernului Niculescu marți, 20 octombrie. Cabinetul a obținut 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, peste pragul necesar de 233. Partidul Național Liberal (PNL) a susținut învestirea, însă Bolojan a anunțat că liberalii intră în opoziție: votul trebuia să încheie criza politică și să permită continuarea serviciilor publice.
De ce a susținut PNL un guvern pe care îl critică
Bolojan, președintele PNL și premier interimar la momentul discursului, a invocat riscul ca serviciile de bază să rămână fără resurse. A vorbit despre camere de gardă care nu ar mai putea prelua pacienții și urgențele, justificând astfel ceea ce a numit un „vot de necesitate”. În argumentația sa, oamenii nu trebuiau să suporte continuarea blocajului politic.
„Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României și nu suntem șantajați.”
Liderul liberal a cerut controlul cheltuielilor, eficientizarea statului, reguli egale și continuarea investițiilor. A insistat că lista miniștrilor nu aparține PNL și că răspunderea pentru deciziile executivului revine noului guvern și premierului Luca Niculescu. Liberalii, a anunțat el, vor urmări guvernarea din opoziție și îi vor sancționa derapajele.
Votul fusese precedat de acordul anunțat de Bolojan la 18 octombrie, la B1 TV. Atunci, liderul PNL descria sprijinul drept tranzitoriu, pentru rectificarea bugetară și pregătirea și adoptarea bugetului pe 2027. Rectificarea ajustează veniturile și cheltuielile bugetului în cursul anului. Angajamentul liberalilor de a nu depune o moțiune de cenzură până la aprobarea bugetului era condiționat de respectarea înțelegerii.
În ședința de învestire, disputa a privit și bilanțul guvernării precedente. Înaintea intervenției lui Bolojan, Sorin Grindeanu, liderul Partidului Social Democrat (PSD), acuzase PNL și Uniunea Salvați România (USR) de luptă pentru putere și declarase că PSD va expune public eșecul fostului executiv. Bolojan a respins ideea unei „grele moșteniri” și a susținut că bugetul era stabilizat.
Salarizarea: acuzația lui Bolojan și asumarea comună anunțată în august
Bolojan l-a acuzat pe ministrul PSD al Muncii că ținuse legea salarizării „la sertar” și propusese cheltuieli salariale suplimentare foarte mari. El a pus pe seama gestionării proiectului pierderea celor 770 de milioane de euro. Critica a însoțit contestarea capacității noului cabinet de a rezolva problemele structurale ale salarizării și sănătății.
Suma este aferentă unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un angajament de reformă legat de accesarea fondurilor europene. Într-o declarație din 26 august 2026, președintele Nicușor Dan prezentase însă asumarea politică a pierderii drept una comună PSD, PNL, USR și Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR).
Președintele anunța atunci că negocierile mediate de Administrația Prezidențială începând din mai nu aduseseră un consens politic și social asupra legii. Cele patru partide își respectaseră angajamentul de a nu depune separat un proiect în Parlament și își asumaseră împreună, potrivit acordului lor, pierderea sumei aferente jalonului.
Pentru angajații din sistemul public, negocierea privește împărțirea bugetului destinat salariilor între categoriile profesionale și, implicit, nivelul veniturilor fiecăreia. Nicușor Dan preciza în august că viitoarea lege trebuia să respecte limita totală de cheltuieli salariale convenită cu Comisia Europeană. Această limită, spunea președintele, nu putea acoperi toate solicitările sindicale.
Tot în august, Nicușor Dan anunța angajamentul partidelor de a adopta legea până la sfârșitul lui 2026. La sosirea la Ministerul Muncii pentru preluarea mandatului, pe 21 octombrie, Manole a indicat un alt orizont: „Avem un program de guvernare. El spune clar că în 2027 trebuie să avem o nouă lege a salarizării”. Ministrul a apreciat că, cel mai probabil, va fi necesară o nouă rundă de discuții cu sindicatele și a explicat că urgențele bugetare au prioritate față de celelalte teme.
Ce a reproșat Bolojan la Sănătate și Transporturi
La Sănătate, Bolojan a susținut că fostul ministru amânase deciziile structurale și nu direcționase resursele necesare către serviciile de urgență și unitățile de primiri urgențe. I-a reproșat și gestionarea finanțării investițiilor prin PNRR, invocând oprirea unor șantiere la Bistrița și în Sectorul 4 din București. Despre lucrările din Sectorul 4, a spus că se retrăseseră constructorii și că ministrul Cseke Attila intervenise pentru rezolvarea situației.
La Transporturi, Bolojan l-a acuzat direct pe Sorin Grindeanu că și-ar fi construit o „feudă” prin intermediari. Criticile au vizat și Ministerul Justiției: liderul PNL i-a reproșat ministrului că nu își asumase inițierea proiectului privind pensiile magistraților, după ce îi prezentase obiecții de constituționalitate.
Disputa despre TVA și întreruperea microfonului
Spre finalul intervenției, Bolojan a revenit la măsurile fiscale. A susținut că PSD contestase luni de zile necesitatea majorării taxei pe valoarea adăugată (TVA), deși, în evaluarea sa, creșterea fusese inevitabilă. Tot el a reproșat că nu vedea în programul noului guvern o măsură pe acest subiect.
După semnalul sonor al expirării timpului de vorbire, Bolojan și-a continuat fraza despre programul de guvernare, apoi microfonul a fost întrerupt înainte ca el să își încheie intervenția. Sorin Grindeanu, care conducea ședința, l-a anunțat pe următorul vorbitor, deputatul USR Radu Miruță.