Ilie Bolojan, președintele Partidului Național Liberal (PNL) și fost premier, spune că principala dificultate a fostei coaliții a fost aplicarea programului de guvernare deja negociat. În precizările oferite Digi24 după intervenția de la Sinaia, a explicat și că termenul „golani” îi desemna generic pe cei care nu respectă înțelegerile și fug de responsabilitate, fără să vizeze o persoană anume.
La Summitul Rethink România, vineri, 23 octombrie 2026, Bolojan le-a reproșat foștilor parteneri că acceptau decizii în discuțiile interne, apoi declarau altceva în public. El a afirmat că a găsit în toate partidele oameni raționali cu care a putut lucra, dar că „cu golanii e greu să faci treabă”. Respectarea acordurilor și asumarea responsabilității au fost criteriile invocate pentru o colaborare funcțională.
Programul era negociat, dar aplicarea era amânată
Întrebat despre dificultatea negocierilor din coaliție, fostul premier a explicat că programul de guvernare reprezenta înțelegerea stabilită între partide înainte de intrarea în Guvern. Când venea însă momentul punerii în practică, apăreau, potrivit lui, motive pentru amânări și prelungiri.
„Nu ceea ce e de făcut a fost problema, ci execuția, punerea în practică.”
La Sinaia, Bolojan a comparat colaborarea națională cu experiența coalițiilor locale de la Oradea, unde lucrase cu Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și cu Partidul Social Democrat (PSD). A spus că încercase să păstreze aceeași abordare, bazată pe respect față de parteneri și mediere. Coaliția națională cu patru partide aducea însă și istorii de conflicte între participanți.
Exemplul său a privit diferența dintre pozițiile de la masa discuțiilor și cele exprimate ulterior la televiziuni: „La prânz stabilești ceva aici, seara la câteva televiziuni ești tocat programat”. Bolojan a susținut că inclusiv participanți la înțelegeri declarau apoi altceva.
De ce spune că reducerile de cheltuieli cer timp
Bolojan a legat aceste dificultăți de efortul de reducere a deficitului bugetar, adică a diferenței cu care cheltuielile statului depășesc veniturile sale. În evaluarea lui, după alegerile prezidențiale din 2025, presiunea de a interveni crescuse puternic. A spus că promisiunile repetate privind reducerea deficitului nu mai convingeau Comisia Europeană, iar autoritățile pierduseră din credibilitate.
Fostul premier a susținut că partenerii acceptaseră măsurile privind veniturile bugetare, dar că, la anunțarea lor, rămânea singur să le prezinte. A apreciat că plafonarea cheltuielilor funcționase parțial, în timp ce reducerea și restructurarea lor efectivă întâmpinaseră cele mai mari dificultăți.
În explicația sa, reducerile de cheltuieli nu echilibrează imediat bugetul. Restructurările necesită timp, iar disponibilizările pot fi urmate de contestații în instanță. Bolojan a insistat că asemenea schimbări implică atât costuri sociale, cât și costuri politice, pe care partidele trebuie să și le asume.
El a criticat și promisiunile potrivit cărora situația economică s-ar putea îmbunătăți fără vreun efort din partea populației. În opinia sa, asemenea mesaje făceau inevitabile dezamăgirile atunci când venea momentul măsurilor dificile. Tot el a susținut că, indiferent cine guvernează, echilibrarea finanțelor publice cere și restructurarea cheltuielilor.
Înnoirea partidelor și avertismentul privind votul antisistem
Liderul PNL a extins critica asupra felului în care funcționează coalițiile. Invocând lecțiile perioadei 2022–2025, a spus că reunirea mai multor partide pentru stabilitate își pierde utilitatea dacă acestea își blochează reciproc acțiunile. Lipsa rezultatelor întărește votul antisistem, a susținut el, descriind votul fragmentat din 2024 drept un avertisment.
În aceeași intervenție, Bolojan a vorbit despre rezistența unor grupuri politice la restructurări și la renunțarea la privilegii. A folosit expresia „aristocrație bugetară”, distingând explicit grupul pe care îl critica de ansamblul sectorului public.
Soluția politică propusă de el a fost restructurarea partidelor și atragerea unor oameni noi, competenți, capabili să ofere o alternativă credibilă cetățenilor care susțin orientarea spre Vest a României. A pledat și pentru opțiuni distincte de stânga și de dreapta între putere și opoziție, în locul unei formule largi de guvernare în care partidele ajung să se anuleze reciproc.
Bolojan i-a îndemnat pe cei pe care îi numește „oameni normali” să intre în politică, indiferent de partid. A recunoscut că noii veniți nu sunt întotdeauna bine primiți în organizațiile existente și că implicarea îi poate expune atacurilor publice. Cu cât se implică mai mulți, a susținut el, cu atât va crește ponderea lor în partide.