Ilie Bolojan susține că niciun guvern nu va putea evita indexarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, invocând pierderea puterii de cumpărare prin inflație. Președintele PNL a făcut declarațiile vineri seară, 16 octombrie, la Digi24, comentând programul propus de premierul desemnat Luca Niculescu.
„Am spus acum câteva luni de zile că indiferent ce Guvern va fi, nu va putea să nu indexeze componenta de pensii sau de salarii, pentru că am avut o plafonare a acestora timp de doi ani de zile și în tot acest timp am avut o inflație, care a scăzut puterea de cumpărare.”
Pentru pensionari și angajații plătiți de stat, menținerea venitului la aceeași valoare în timp ce prețurile cresc înseamnă că banii acoperă mai puține bunuri și servicii. Indexarea ajustează venitul în raport cu un indicator, precum evoluția prețurilor; cât recuperează beneficiarul depinde de procentul și momentul aplicării. Bolojan nu a anunțat o valoare a ajustării.
El a precizat că nu apucase să citească programul de guvernare: revenise târziu de la Bruxelles și participase apoi la ședințe de guvern. Reacționa la informațiile apărute public și la cele comunicate de colegi.
Ce prevede programul pentru pensionari și bugetari
Programul de guvernare propus de Luca Niculescu prevede indexarea pensiilor începând cu 2027, pentru protejarea puterii de cumpărare. Angajamentul nu include un procent. Costurile trebuie fundamentate și resursele asigurate cu respectarea sustenabilității sistemului public de pensii și a traiectoriei de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice.
Pentru salarizarea publică, anul 2027 este termenul propus pentru elaborarea proiectului noii legi, împreună cu sindicatele reprezentative și instituțiile publice. Aplicarea reformei ar urma să se facă în etape, în acord cu Planul fiscal-bugetar 2025–2031.
Prioritățile sunt corectarea inechităților, clarificarea grilelor și a sporurilor și protejarea drepturilor legal datorate. Înaintea consultării publice sunt prevăzute simulări pentru diferitele categorii profesionale, astfel încât efectele asupra veniturilor angajaților să fie evaluate.
Programul condiționează orice majorare generală de spațiul fiscal validat de Ministerul Finanțelor: cât poate cheltui suplimentar statul în limitele bugetare asumate. Resursele sunt orientate către corectarea inechităților, în locul unor creșteri uniforme, iar impactul complet pentru perioada 2027–2030 trebuie avizat de Finanțe.
Documentul înscrie și reducerea ponderii cheltuielilor de personal în produsul intern brut (PIB), de la nivelul de 9,3% indicat pentru 2024 la obiectivul de 7,9% în 2031. Reforma salarizării ar urma să respecte această limită. Astfel, calendarul propus pentru pregătirea legii și condițiile finanțării rămân decisive pentru veniturile bugetarilor.
De ce critică Bolojan întârzierea legii salarizării
Bolojan consideră necesară noua lege, dar susține că momentul potrivit pentru adoptare a fost în august. Potrivit lui, România avea atunci de îndeplinit un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adică o condiție asumată pentru obținerea finanțării europene.
El a afirmat că neadoptarea legii la acel moment a dus la pierderea a 770 de milioane de euro și le-a reproșat celor care o propun acum că nu au susținut-o atunci.
„Ideea de a vota legea salarizării este una corectă, dar trebuia să o facem la timp, când nu pierdeam banii”, a spus Bolojan.
În sprijinul reformei, liderul PNL a invocat diferențele salariale și costurile hotărârilor judecătorești privind drepturile angajaților. Pentru magistrați, el a estimat restanțe de 10 miliarde de lei, plus aproximativ 2,5 miliarde de lei penalități, în total circa 12,5 miliarde de lei.
Bolojan a comparat acest total cu un buget de creștere salarială de 8–12 miliarde de lei pentru 1,2 milioane de bugetari. Estimarea sa privește însă drepturi restante și penalități acumulate, în timp ce cealaltă sumă reprezintă bani pentru majorări; intervenția nu stabilește o perioadă comună de referință pentru cele două valori.