Ilie Bolojan a declarat că dezbaterile despre noua lege a salarizării au creat așteptări de majorări în sectorul public care nu pot fi susținute de buget și nu se potrivesc cu angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
El a atras atenția că promisiunile privind majorări semnificative ale salariilor din sectorul public nu au fost corelate cu constrângerile financiare ale statului și cu angajamentele asumate prin PNRR.
Poziția sa a fost exprimată joi seară, când a insistat că orice ajustare trebuie încadrată în limite fiscale precise, pentru a evita derapajele macroeconomice.
Ce a reclamat Bolojan despre așteptările create
Ilie Bolojan a numit „o gravă eroare” crearea unor așteptări care nu pot fi onorate și a pus accent pe efectul retoricii publice în jurul legii salarizării.
„Este o gravă eroare să creezi așteptări care nu pot fi onorate. Și în toată retorica pe care au avut-o cei care comunicau pe aceste spețe s-au creat speranțe și așteptări de creșteri de salarii (...), evident că nu se mai putea. Asta este problema atunci când promiți mai mult decât poate fi susținut în realitate”, a afirmat Bolojan.
El a invocat scăderea puterii de cumpărare pe fondul inflației și a spus că aceasta a afectat veniturile populației, în timp ce spațiul de manevră bugetară a rămas limitat.
Limitele fiscale invocate și cifrele puse pe masă
Bolojan a indicat un fond total de salarii de 166 de miliarde de lei și a spus că, potrivit analizelor la care s-a raportat, creșterea acestui fond trebuie să rămână în limita posibilităților economiei, inclusiv prin păstrarea ponderii în PIB.
El a afirmat că, raportat la estimările de PIB pentru anul viitor, spațiul teoretic ar permite o creștere „cu câteva miliarde, șapte, opt, nouă miliarde”, dar a adăugat că partidele ar fi agreat o limită de două miliarde acceptată de Ministerul Finanțelor, pentru a nu ieși din indicatorii macroeconomici.
În această cheie, Bolojan a legat protestele de diferența dintre așteptările create public și plafonul bugetar considerat realist: „gândiți-vă că dacă li s-au generat niște așteptări că va crește cu 30 de miliarde, cu 18 miliarde sau cu 12 miliarde fondul de salarii, este normal că atunci când oamenii au văzut că nu le cresc salariile cu cât au așteptat au început să protesteze”.
Ce prevede proiectul de lege și ce miză are în PNRR
Proiectul noii legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost prezentat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, și pus în transparență decizională, cu aplicarea integrală a noii grile de la 1 ianuarie 2027.
Pîslaru a declarat că proiectul ar elimina 87 dintre cele 151 de sporuri existente și ar limita sporurile la maximum 20% din salariul de bază, iar veniturile aflate în plată urmau să fie menținute, inclusiv sporurile permanente. El a arătat că, acolo unde salariul de bază nu compensează reducerea sporurilor, ar exista plăți compensatorii individuale.
Ministrul interimar al Muncii a menționat o valoare de referință de 4.100 lei în 2027, cu o creștere până la 4.793 lei până în 2031, și a precizat că reforma este un jalon din PNRR, cu termen de implementare indicat la 1 iulie 2026.
Separat, Ilie Bolojan a anunțat că Executivul urmărește obținerea acordului Comisiei Europene pentru aplicarea etapizată a creșterilor salariale destinate demnitarilor și a indicat că noua lege ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027, cu 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8 raportați la valoarea de referință de 4.100 lei.
Reducerea cheltuielilor și discuțiile din coaliție
Bolojan a susținut că, pentru creșteri salariale mai mari, există două direcții: venituri bugetare mai mari sau reducerea bazei de cheltuielilor, și a indicat ca soluție eficientizarea instituțiilor cu personal supradimensionat.
„Este anormal, din punctul meu de vedere, să ții trei oameni într-o anumită zonă, plătiți mediu, în loc să ții doi oameni plătiți bine, care pot face lucruri de trei”, a spus premierul interimar, argumentând că menținerea posturilor nejustificate afectează motivația și împinge oamenii competenți spre sectorul privat.
El a afirmat că există un consens politic privind limitele bugetare și a descris o discuție cu liderii de grup din Parlament, în care s-ar fi convenit asupra anvelopei acceptate de Finanțe: „cât este anvelopa, atât aveți avizul de la Finanțe”.
Reacții critice din sistemul judiciar
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat proiectul, afirmând că prevederile „vor submina definitiv funcţionarea Justiţiei” și că este în afara echilibrului constituțional ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului privind hotărâri judecătorești definitive referitoare la drepturi salariale ale magistraților.
CSM a susținut că proiectul include „soluţii normative absurde”, invocând, între altele, introducerea unei „diferenţe salariale tranzitorii” și consecințe considerate neacceptabile în situații precum promovarea sau trecerea într-o treaptă superioară de vechime, cu impact asupra veniturilor.
În aceeași poziție, CSM a afirmat că adoptarea proiectului în forma prezentată ar putea destabiliza resursa umană din sistemul judiciar și a anunțat că va utiliza instrumentele legale pe care le are ca garant al independenței justiției.
Anvelopa bugetară indicată de Finanțe
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Ministerul Finanțelor a transmis Ministerului Muncii anvelopa bugetară pentru aplicarea legii în 2027, estimată „în jurul cifrei de 7,2 miliarde de lei”.
Nazare a spus că nivelul a fost stabilit prudent, pe fondul incertitudinilor economice și bugetare, și a precizat că simulările privind majorările rezultate din această anvelopă sunt realizate de Ministerul Muncii, asistat de Banca Mondială.
El a subliniat, de asemenea, legătura dintre adoptarea legii și jaloanele din PNRR, în condițiile în care reforma este urmărită pentru deblocarea unor tranșe din fondurile europene.
