Administrația Prezidențială a respins miercuri o narațiune răspândită online potrivit căreia România ar urma să trimită militari în Ucraina „pentru a participa la război”, catalogând-o drept „o manipulare alarmistă” care distorsionează deliberat o decizie administrativă.
Administrația Prezidențială arată că solicitarea adresată Parlamentului vizează participarea României cu până la 20 de militari la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și la structurile subordonate de comandă și control, care își desfășoară activitatea în Franța și în Regatul Unit, „la mii de kilometri distanță de linia frontului”.
Instituția a precizat că „România NU trimite trupe combatante în Ucraina și nici militari pe front”, iar militarii vizați sunt personal de stat‑major implicat „exclusiv în activități de planificare, comandă și control”.
Ce a transmis Administrația Prezidențială despre narațiunea din online
Administrația Prezidențială a afirmat că, în ultimele zile, s‑a propagat în mediul online o narațiune falsă potrivit căreia România ar urma să trimită militari în Ucraina pentru a participa la război.
Instituția a catalogat această informație drept „o manipulare alarmistă” menită să alimenteze teoria nefondată a atragerii României în conflict.
Agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei afectează statele din regiunea Mării Negre, inclusiv România, care are graniță directă cu Ucraina.
Ce cere, concret, Președintele României să aprobe
Conform documentelor prezentate de Administrația Prezidențială, Președintele României a solicitat Parlamentului aprobarea participării României cu până la 20 de militari la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și la structurile de comandă și control subordonate acestuia.
Într‑o scrisoare transmisă Parlamentului la 30 martie se arată că acest comandament a fost activat în 2025 ca structură rotațională, alternând între Franța și Regatul Unit, pentru implementarea deciziilor politice în plan militar ale Coaliției de voință pentru Ucraina.
Documentul precizează că participarea în etapa de planificare „nu presupune o obligație de a desfășura capabilități pe teritoriul Ucrainei” și că eventualele contribuții viitoare vor fi supuse restricțiilor și aprobărilor naționale.
Solicitarea prevede o participare „începând din trimestrul al doilea al anului 2026”, cu personal încadrat ca ofițeri de stat‑major în cadrul comandamentului și al structurilor subordonate de comandă și control.
Documentul menționează, de asemenea, posibilitatea reconfigurării formulei de contribuție cu aprobarea ministrului apărării naționale, în limita plafonului de personal aprobat.
Unde ar urma să fie activitatea și ce rol ar avea cei până la 20 de militari
Administrația Prezidențială a subliniat că structura de comandă își desfășoară activitatea pe teritoriul unor state aliate, în Franța și în Regatul Unit, la distanță considerabilă de linia frontului.
Contribuția română este descrisă ca fiind „extrem de redusă” și constând în personal de stat‑major implicat în coordonare, cu atribuții de planificare, comandă și control, nu în operațiuni de luptă.
Scrisoarea către Parlament indică domenii în care Forțele Armate Române ar putea contribui cu personal de stat‑major: planificare strategică, operațiuni curente, securitate cibernetică și apărare cibernetică.
În același document se propune ca orice modificare a formulei de contribuție să fie făcută cu aprobarea ministrului apărării, în cadrul plafonului de personal aprobat de autoritățile naționale.
Cum a fost încadrată participarea în obiectivele de securitate
Administrația Prezidențială a reiterat că „prioritatea zero a României” rămâne protejarea și apărarea cetățenilor, iar participarea în formate internaționale este motivată de atingerea acestui obiectiv major de securitate.
Instituția a prezentat Coaliția de voință pentru Ucraina ca un format destinat să ofere, după încheierea unui acord de încetare a focului, un sistem de garanții politice și juridice pentru Ucraina, cu efect de stabilitate pentru întreaga regiune.
În scrisoarea adresată Parlamentului, Președintele României susține că o astfel de contribuție ar sprijini creșterea vizibilității României, promovarea intereselor naționale și continuitatea relațiilor cu partenerii strategici.
Conducerea reunită a Camerei Deputaților și a Senatului a decis transmiterea solicitării către comisiile de apărare, urmând ca aceasta să fie inclusă pe ordinea de zi a unei ședințe comune a Parlamentului.
Parcursul procedural prevede analiza solicitării în comisiile de specialitate și, ulterior, examinarea acesteia în plenul reunit al Parlamentului.